Dotandu-se cu noi institutii, Europa spera sa franeze marginalizarea ei progresiva pe scena mondiala in fata aparitiei duetului americano-chinez, cu precadere dupa venirea lui Barack Obama la Casa Alba. In timp ce europenii negociaza noile functii stabilite de Tratatul de la Lisabona – un presedinte stabil al Consiliului European si un Inalt Reprezentant pentru Afaceri Externe si securitate (IR) –, menite sa reprezinte fata externa a UE, ei stiu foarte bine in ce grad puterea lor este pe cale de a se volatiliza la scara planetara, arata un studiu al European Council for Foreign Relations, subliniind ca "elitele europene sunt traumatizate de spectrul insignifiantei". Desigur, multe depind de alegerea oamenilor si surse guvernamentale europene declarau ca repartizarea rolurilor intre cei doi "este problema cea mai delicata".
Daca viitorul Inalt Reprezentant poate deveni un "ministru" al Afacerilor Externe, viitorul presedinte al Consiliului European, "datorita rolului sau vag definit si fara puteri executive, va fi ceva mai apropiat de un secretar general al ONU pentru UE decat o figura stralucitoare parcurgand planeta". Analistii prevad existenta unui potential de frictiuni, de lupte de domenii si de disfunctionalitati, estimand ca cheia pacii in menajul european trece prin alegerea unui presedinte al UE care s-ar multumi cu un rol retras, de mediator de compromisuri intre tari. Postul de presedinte stabil al Consiliului European este una dintre principalele inovatii ale Tratatului si are ca scop sa ofere mai multa vizibilitate UE pe scena mondiala. Mandatul este de doi ani si jumatate din momentul intrarii in vigoare a Tratatului, pe 1 decembrie, si poate fi reinnoit o singura data.
Inaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe si politica de securitate pastreaza esentialul atributiilor prevazute in Tratatul constitutional. Numit de Consiliul European cu acordul presedintelui Comisiei, are o dubla misiune – ii succede Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de securitate comuna si il inlocuieste pe comisarul europen pentru Relatii Externe. De facto, va fi vicepresedinte al Comisiei si va prezida Consiliul ministrilor europeni de Externe, functie care revenea pana in prezent ministrului de Externe al tarii ce detinea presedintia prin rotatie a UE. IR va dispune de un "serviciu european pentru actiune externa", un mastodont de mii de functionari ai Comisiei, ai Consiliului si din statele membre.
