Un obicei sasesc, vechi de cateva secole, a fost readus in actualitate la Sibiu si Agnita de catre membrii Breslei Lolelor din orasul Saschenheim, Germania, si cativa entuziasti romani din Agnita. Peste 150 de participanti de toate varstele au impartit gogosi si au zanganit din talangi ca sa alunge spiritele rele, sambata, la Sibiu.
Sasii plecati din Romania nu-si pot uita atat de usor trecutul si au revenit la Sibiu pentru a-l retrai in 2007, anul in care orasul este capitala culturala europeana alaturi de Luxemburg.
“Hirai” pentru Capitala culturala europeana
Peste 150 de persoane au imbracat sambata costumul de “Lola” si au incercat cu pocnete din bice de piele sa alunge iarna si spiritele rele din Sibiu. Majoritatea lor sunt membri ai Breslei Lolelor din Sachsenheim, orasul in care traiesc alaturi de familiile lor dupa ce, in anii prigoanei comuniste, au parasit satele de pe Valea Hartibaciului pentru a se stabili in Germania. Din 1987, breasla agnitenilor a fost admisa intre cele 86 de bresle carnavalesti din Germania, a caror activitate se bazeaza pe istoria vechilor asociatii mestesugaresti germane, care numara astazi peste 50.000 de membri activi.
“Noi suntem urmasii sasilor din zona Agnitei si am incercat sa pastram si in Germania acest obicei intr-o forma cat mai apropiata de cea originala. Traditia spune ca Lolele au salvat cetatea Agnitei de turci, dar acum obiceiul are si semnificatia de a alunga iarna si de a aduce noul an. Este o ocazie pentru a fi impreuna alaturi de prietenii nostri”, a declarat Maria, “capitaneasa” Breslei Lolelor din Sachsenheim.
Din 13, cate erau la inceput, Lolele din Sachsenheim au ajuns acum sa fie peste 300, cu reprezentare din principalele bresle mestesugaresti sasesti: dogari, dulgheri, blanari, zidari. Au “lada de breasla” si steag, insemne purtate cu mandrie, alaturi de salutul de breasla “Hirai”, si in reprezentatia de la Sibiu. Traditia se mosteneste din generatie in generatie si nu tine cont de sex sau de varsta, astfel ca pe strazile sibiene s-au prins in fuga Lole de toate varstele, spre mirarea celor peste 1.000 de privitori, care s-au strans ca la urs. Unii au fost luati de-a dreptul prin surprindere, dar nu s-au suparat si au primit bucurosi gogoasa si paharul cu vin oferite de slujnicele Lolelor. “Nu suntem din Sibiu si inca nici nu stim exact ce se intampla. Am profitat de week-end si am venit sa vedem orasul, dar am nimerit exact in mijlocul acestei procesiuni. Canta cu fanfara nemteasca si mascatii aceia pocnesc din bice. Am vazut ca sunt si femei si copii in costume, e fantastic, parca e carnaval”, se mirau doua tinere, cu zambete pe toata fata.
Vechiul burg, in carnaval
Sambata la orele amiezii, Lolele au fost primite la Sibiu de parohul evanghelic Killian Dor, in fata Bisericii Evanghelice de pe strada Brukenthal, dupa care alaiul a pornit, pocnind din bice si in muzici de fanfara, pana in Piata Mare, in fata Primariei. Acolo a venit momentul primarului Klaus Johannis sa-si ia in serios rolul de gazda. “E un obicei care imi aduce aminte inevitabil de anii copilariei. Si eu am fost Lola la Agnita si, dupa atatia ani, sunt din nou Lola, la Sibiu. Va urez bun venit!”, i-a salutat primarul Sibiului pe membrii Breslei Lolelor din Sachsenheim. Pana seara tarziu, Lolele au colindat strazile din centrul Sibiului si au atras in jocul lor trecatorii. Cei mai norocosi dintre ei au fost invitati la dans, au primit gogosi si pahare cu vin, iar restul s-au bucurat, nostalgici, de muzica fanfarei sasilor din Sachsenheim. Duminica, obiceiul a fost reeditat la Agnita, locul in care a aparut in urma cu peste patru sute de ani, dar a fost intrerupt in 1989, o data cu plecarea masiva din tara a sasilor.
Istorie si traditii
Asociatia Breslelor Carnavalesti din Germania reuneste reprezentanti ai vechilor bresle de mestesugari nemti din Evul Mediu si numara peste 50.000 de membri, practicanti ai unor ocupatii transmise din generatie in generatie, in mod traditional: dogari, dulgheri, blanari, agricultori, macelari, mezelari sau armurieri. Pentru a fi acceptata in cadrul Asociatiei, fiecare breasla de carnaval trebuie sa arate ca membrii sai respecta obiceiuri si traditii originale care imbogatesc, intr-un sens general, zestrea spirituala a intregii comunitati germane. Lolele respecta si ele aceasta conditie: au “capitan”, “ingerasi”, “caluti”, “ursi”, “lada de breasla” – in care sunt pastrate insemnele breslei -, steag, costum, masti si salut de breasla specifice. Spre deosebire de alte bresle de carnaval din Germania, Breasla Lolelor din Sachsenheim include femei si copii de varste mici, o garantie a faptului ca traditia poate fi transmisa din generatie in generatie.
Astazi la Sibiu:
• Universitatea de Iarna ATLAS-Turism, Cultura, Diversitate, conferinte,
Hotel Continental, ora 10
• Adam si Eva, documentar, Studioul Astra Film, Piata Huet, ora 14
• Tezaure Umane Vii, expozitie, Casa Hermes, CNM Astra, ora 10
• Sibiul – oras european, expozitie, Muzeul de Istorie, ora 10
