După 16 ani de la bombardamentele NATO împotriva Iugoslaviei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, recunoaşte că efectele acelei campanii au reprezentat “o tragedie”.
Jens Stoltenberg a făcut această declaraţie acum o săptămână, cu prilejul vizitei sale în Muntengru, unde s-a întâlnit cu premierul Milo Djukanovic, informează publicația electronică b92net.
Statul Muntenegru, care a făcut parte din Iugoslavia, are acum dorinţa să intre în NATO. În schimb, Serbia, principala succesoare a fostei Iugoslavii, doreşte să-şi menţină statutul de ţară neutră.
În Muntenegru, Jens Stoltenberg a prezentat condoleanţe tuturor familiilor care au avut de suferit în timpul bombardamentelor din 1999. Stoltenberg a susţinut că una dintre cerinţele impuse operaţiilor aeriene ale NATO este aceea de a proteja civilii.
“Din nefericire, în acel caz concret, noi nu am putut evita suferinţa civililor. Regret sincer acel lucru. Scopul operaţiunii a fost, cu siguranţă, acela de a restabili pacea”, a spus Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a întâlnit la Budva (Muntenegru) cu şeful guvernului de la Podgorica, Milo Djukanovic. Contextul vizitei a fost unul sensibil. Pe de o parte, Muntenegru vrea să intre în NATO, iar Alianţa trebuie să dea un răspuns acestei cereri. Pe de altă parte, relaţiile dintre NATO şi Rusia sunt din ce în ce mai tensionate, iar în acest context NATO caută noi aliaţi, chiar printre statele tradiţional mai apropiate de Rusia decât de Occident.
Citeşte şi: Ce țară din Balcani se pregătește să intre în NATO
Cel mai dur episod al relaţiilor dintre NATO şi fosta Iugoslavie (formată, la acel moment, din Serbia şi Muntenegru) datează din anul 1999. NATO a organizat lovituri aeriene împotriva Iugoslaviei, într-o campanie care a durat 78 de zile. Potrivit estimărilor, bombardamentele au produs între 1200 şi 2500 de victime.
Publicația electronică b92net preciza că, în anul 1999, „NATO a produs daune enorme infrastructurii, economiei, școlilor, unităților medicale, instituțiilor media și monumentelor din Serbia”. Pagubele au fost evaluate la 100 de miliarde de dolari. Au fost distruse sau avariate, printre altele, 25.000 de locuințe, 595 de kilometri de căi ferate, 14 aeroporturi și 38 de poduri. De asemenea, au fost bombardate rafinăriile de la Pancevo și Novi Sad.
Motivele atacului NATO împotriva Iugoslaviei au fost catastrofa umanitară din Kosovo și eșecul negocierilor de la Rambouillet (Paris) asupra viitorului statut al provinciei. La negocieri, statele occidentale au cerut Iugoslaviei să accepte militari străini pe teritoriul ei, dar Guvernul și Parlamentul de la Belgrad au respins această propunere.
