La Casa Albă, „Ghost Fleet“ („Flota-fantomă“) este frecvent citat în reuniunile Consiliului Naţional de Securitate. Este vorba de un roman care pune în scenă un viitor război mondial în care China şi Rusia înfruntă Statele Unite, care s-au rezemat prea multă vreme pe laurii lor, roman ce serveşte acum drept suport pentru seminarii şi alte sesiuni de formare a soldaţilor americani.
Într-o perioadă în care înalţi ofiţeri militari şi responsabili din serviciile secrete au temeri că avansul tehnologic al SUA ar putea fi ajuns din urmă de alte mari puteri – aşa cum demonstrează ultimul raport anual al Departamentului Apărării asupra Chinei –, cartea a suscitat dezbateri în sânul Pentagonului. Pentru că „Ghost Fleet“ nu putea alege un moment mai bun – după 15 ani de războaie duse contra insesizabililor insurgenţi cu bombe artizanale, armata americană este nerăbdătoare să-și regăsească rădăcinile în mari conflicte pe stil vechi, dar se întreabă şi cum și-ar putea învinge vechii adversari cu noile tehnici high-tech.
Titlul cărţii, „Ghost Fleet“, vine de la o expresie utilizată în Marina americană, care se referă la navele parţial sau total declasificate, ţinute în rezervă pentru o potenţială folosire într-un conflict viitor. Aceste nave sunt mai „bătrâne“ şi, natural, mai puţin sofisticate din punct de vedere tehnologic decât cele moderne. Autorii romanului, Peter W. Singer și August Cole, folosesc acest concept, retrăgând navele şi armele vechi în favoarea versiunilor mai recente cu integrare tehnologică mai ridicată, pentru a ilustra un laitmotiv al romanului – deși noua generaţie americană de armament şi arme de război este capabilă să producă niveluri ridicate de distrugere, în acelaşi timp este vulnerabilă la ameninţările externe într-un mod cu care precedentele generații nu s-au confruntat. În ciuda miliardelor de dolari investite, apropiata generaţie F-35, de exemplu, ar fi redusă la neputinţă dacă se descoperă că fabricanţii chinezi de microprocesoare au implantat un cod-spion în produsele destinate jet-urilor.
Un viitor îngrijorător
„Ghost Fleet“ a fost scris „la patru mâini“. Cele ale lui Peter W. Singer, analist militar şi eseist, şi cele ale lui August Cole, fost ziarist specializat în probleme de apărare pentru Wall Street Journal. A scrie despre viitorul geopolitic este o sarcină dificilă. Cei doi autori, proveniţi din think-tank-uri de politică externă cu sediul la Washington, au folosit echilibrat o cercetare amănunţită în tehnologia de apărare cu dezvoltările geopolitice în curs, pentru a crea o viziune foarte credibilă a ceea ce ar putea însemna un viitor război mondial. Ei au colaborat cu experţi tehnici în apărare şi securitate, pentru a oferi o carte perfect documentată şi cu date credibile, deşi este vorba de o lucrare fictivă care opune SUA, China şi Rusia în viitoarea generaţie de război.
Acţiunea romanului se desfășoară în Beijing – care reuşeşte să dezactiveze arsenalul SUA de sateliţi – şi în spaţiul cibernetic, unde hackerii chinezi penetrează reţelele americane vulnerabile piratând telefonul unui grădinar al DIA, dar şi în Japonia, unde dronele şi avioanele de vânătoare se întâlnesc la baza americană de la Okinawa. O conducere chineză compusă din militari şi un magnat chinez lansează un atac preventiv contra Hawaii, cu un mic ajutor al Rusiei, pentru a-şi asigura controlul unui important zăcământ de gaz descoperit în apropierea Fosei Marianelor, în Pacific.
Majoritatea luptelor se derulează pe câmpuri de bătălie tradiţionale, aeriene, terestre şi marine. Forţele chineze profită de încrederea omologilor lor americani şi lansează un atac-surpriză asemănător celui asupra bazei navale americane Pearl Harbour. Atac precipitat de descoperirea de gaz care oferă guvernului de la Beijing suficientă greutate pentru a acţiona fără teama sancţiunilor economice ale SUA. În luptele ce urmează sunt folosite sisteme noi de arme, precum „stims“ sintetice, care stimulează reacţiile şi vigilenţa soldaţilor, şi drone de luptă aeriană fără pilot, care se bazează pe programe informatice pentru a angaja avioanele de luptă inamice în confruntări aeriene de mare viteză ce ar tensiona chiar şi cei mai apţi piloţi.
Arta războiului se modifică
Dacă romanul a atins coarda sensibilă a militarilor, spionilor şi universitarilor din SUA şi nu numai, asta se datorează modului în care amestecă vechile şi noile tipuri de armament, în care demonstrează ce reacţii pot suscita în sânul trupelor şi cum revoluţionează arta războiului. Cartea expune modul cum inovaţiile militare americane cele mai recente şi cele mai sofisticate pot în realitate să fragilizeze SUA în faţa inamicilor din ce în ce mai reactivi.
Generalul Robert Neller, comandantul Corpului de Marină american, declară că romanul „ilustrează vulnerabilităţile pe care le putem avea în maniera actuală de concepere a forţelor armate şi necesitatea de a conştientiza această problemă“. Neller mai arată că „dacă nu v-aţi gândit niciodată, cartea vă oferă un rezumat al viitorului şi veţi realiza că acest viitor este în realitate deja aici. «Ghost Fleet» nu descrie ceva ce s-ar putea petrece în 5 sau 15 ani“. Când romanul descrie sateliţii americani şi reţelele informatice paralizate, virușii infestând lanţul logistic al armatei americane şi tirurile de rachete chineze cu rază lungă de acţiune, dar şi roboţii lucrând cu nave sau avioane conduse de oameni, pune degetul pe preç√ocupările şi priorităţile foarte reale ale Departamentului american al Apărării.
Numărul 2 al Pentagonului, Robert Work, reiterează că superioritatea tehnologică a Americii nu poate decât să se erodeze fără investiţii cruciale în lupta pentru contracararea războiului cibernetic sau al spaţiului, apărării antirachetă şi altor tehnologii noi.
Ultimul raport al Pentagonului asupra Chinei relevă că avansul tehnologic al SUA este deja pe cale să fie depășit, în timp ce China face progrese enorme în elaborarea unui război „neocentric“ şi se bazează masiv pe tehnologia cibernetică.
