Expoziţia propune o lectură nouă şi complexă a artei feminine. Creaţiei primelor artiste din România i se alătură activitatea militantă pentru emancipare pe care acestea au desfăşurat-o ca parte complementară a unui întreg insuficient explorat până astăzi. Expoziţia reuneşte piese semnate de 21 de artiste, printre care Cecilia Cuţescu-Storck, Nina Arbore, Nadia Bulighin, Maria Ciurdea Steurer, Irina Codreanu, Miliţa Petraşcu, Merica Râmniceanu, Magdalena Rădulescu etc.
Invitând la abandonarea oricăror prejudecăţi, demersul expoziţional este o incursiune spectaculoasă şi revelatoare în universul necunoscut al unor creatoare al căror parcurs artistic este strâns legat de mişcarea feministă.
Alături de lucrări din patrimoniul MNAR, expoziţia reuneşte un număr de piese importante şi necunoscute publicului, realizate de Olga Greceanu şi Theodora Cernat Popp, împrumutate de la familiile artistelor. Selecţia este completată cu picturi şi sculpturi provenind din alte colecţii muzeale, cum ar fi: Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul „Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck“, Muzeul de Artă Constanţa şi Muzeul de Artă Vizuală Galaţi.
Expoziţia “Egal. Artă şi feminism în România modernă” este curatoriată de Valentina Iancu.
Artă veche românească
Tot la Muzeul Naţional de Artă al României puteţi vedea şi expoziţia “Colecţia de Artă Veche Românească. 150+”, un demers ce își propune să spună publicului povestea Colecției de Artă Veche Românească și în același timp să pună în valoare fondul artistico-documentar Alexandru Odobescu/Henri Trenk, rămas inedit până în zilele noastre. Din acest fond sunt expuse 105 desene, restul, împreună cu lucrările de pictură realizate de Trenk, sunt incluse în catalog, care devine astfel prima restituire integrală a fondului Trenk de la MNAR.
Povestea “Colecției de Artă Veche Românească” începe în vara anului 1860, odată cu prima cercetare sistematică a mănăstirilor din Ţara Românească, realizată de Alexandru Odobescu și documentată printr-o serie de desene realizate în diferite tehnici de pictorul elveţian Henri Trenk.
“Colecţia de Artă Veche Românească. 150+” pune în dialog desenele realizate de Trenk cu 31 de capodopere ale artei medievale care le-au inspirat în urmă cu 150 de ani. Sunt prezentate piese inedite din colecția de Artă Veche Românească, care și-au recuperat “istoriile personale” în urma cercetărilor de arhivă, dintre care amintim: bastonul primului egumen al Mănăstirii Hurezi, brâiele de mătase ale lui Barbu Craiovescu, broderii brâncoveneşti, dar şi un epitaf rusesc din vremea țarului Boris Gudunov păstrat la Mănăstirea Bistrița.
În călătoria sa, Alexandru Odobescu a descoperit şi a inventariat cele mai valoroase manuscrise, tipărituri şi obiecte de cult păstrate la vremea aceea în ţară. Toate acestea au fost aduse ulterior la Bucureşti pentru a forma Subsecţiunea Ecleziastică a Muzeului Naţional de Antichităţi, înfiinţată pe 1 septembrie 1865. Astfel ia naștere cea mai bogată colecţie de artefacte bizantine şi postbizantine din sud-estul Europei din acea epocă, ce va constitui punctul de plecare, dar şi cea mai importantă parte a patrimoniului actualei Galerii de Artă Veche Românească din Muzeul Naţional de Artă al României.
Curatorii expoziţiei sunt Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu, specialişti în cadrul Biroului de Artă Veche Românească al MNAR.
