Faleza din Galați este printre cele mai frumoase de-a lungul Dunării, remarcându-se prin promontoriul cu înălțimea de câteva zeci de metri, dar și prin lungimea de aproximativ șase kilometri. A fost sistematizată în anii ’60, când terenul cu versanți abrupți a fost nivelat, și a fost amenajată o șosea de coastă.
Atunci a fost construit și un sistem de drenare a apelor pluviale, deosebit de important la Galați, pentru că orașul este situat pe un strat de loess, sensibil la umezeală și cu nivelul pânzei freatice ridicat.
Exista, din aceste două motive, riscul tasării construcțiilor și producerii unor alunecări de teren. Specialiștii au impus o zonă de protecție a taluzului, de aproximativ 60 de metri, în care sunt interzise construcțiile. Degringolada urbanistică de după 1990, când mai toate personajele influente din oraș au vrut să aibă o vilă sau un apartament pe faleză, cu vedere spre Lunca Dunării și Munții Dobrogei, a dus la apariția chiar în zona de protecție a taluzului a 7-8 blocuri cu zece etaje și a zeci de vile.
Pe lângă presiunea exercitată de aceste construcții grele asupra taluzului, fundațiile acestora au distrus și sistemul de drenare a apelor. După câțiva ani au apărut și efectele: pe faleză au început să se producă surpări. Specialiștii avertizează că există riscul ca faleza să se prăbușească în Dunăre, cu tot cu construcții. Cu toate că situația este extrem de gravă, edilii nu au o reacție concretă, de 6 ani făcând doar expertize și „cârpeli“.
Trei primari, în luptă cu „Gropzilla“
Din 2010 până în prezent, pe faleza din Galați s-au produs opt surpări, unele fiind gropi adânci de zeci de metri. Prima surpare a avut loc în luna noiembrie a acelui an, iar primarul de atunci, Dumitru Nicolae (PSD), a tras concluzia că groapa a apărut din cauza unor lucrări la colectorul de canalizare și a alocat 1,4 milioane lei pentru astuparea acesteia.
Dar fenomenul s-a produs din nou în 2011 și din nou s-au alocat pentru astupare, către Vega 93, firma care lucrase la colector, alţi bani. Tinerii s-au amuzat dând gropii numele „Gropzilla“.
Tasarea terenului a continuat și în vara lui 2012, „Gropzilla“ a apărut din nou, în aceeași zonă. Devenit primar, Marius Stan (PNL, UNPR, PMP), a plătit şi el, din bani publici, pentru astuparea gropii și a mutat (definitiv) traficul rutier pe o rută ocolitoare.
În 2014, a mai apărut o „Gropzilla“ pe promenada de pe faleza inferioară. A fost acoperită cu un capac și de atunci gălățenilor le este interzis să treacă prin zonă. Recent, s-a surpat și taluzul falezei, aceasta fiind de fapt reluarea unei surpări care se mai produsese exact în același loc prin 2013.
Noul primar, Ionuț Pucheanu (PSD), a alocat 3,3 milioane de lei, fără TVA, pentru „remedierea accidentului de teren de pe amplasamentul Zona Elice – Faleza Superioară – Faleza Inferioară (proiectare şi execuţie)“. În total, Primăria Galați a cheltuit 10-15 milioane de lei pentru astuparea „Gropzillelor“ de pe faleză.
Avalanșa de expertize
Situația putea fi rezolvată în câțiva pași: realizarea unei expertize și a unui proiect tehnic pentru consolidarea falezei și găsirea unei finanțări pentru realizarea lucrărilor. Primarii Galațiului s-au priceput doar la primul pas, realizarea unei expertize. În 2012, primarul Dumitru Nicolae a comandat Proiect SA Galați un studiu geotehnic de 10.000 de lei, iar firmei Epura 95 SRL o expertiză tehnică de 12.000 de lei.
Devenit primar, Marius Stan nu a avut încredere în expertiza moștenită de la predecesorul său și a comandat o expertiză care a costat 5.000 de euro, executată de aceeași Epura 95 SRL. Cum din 2013 au apărut mici surpări în mai multe zone, Stan a comandat și o expertiză pentru întreaga faleză. Această expertiză, care a costat 347.000 lei, a fost realizată de specialişti de la Academia Română şi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Dar cum au trecut doi ani în care nu s-a întâmplat nimic, iar acum, în 2016, este comandată o nouă expertiză, e clar că edilii se pierd în expertize și nu fac nimic concret.
Construcțiile grele ridicate în zona de protecție
Expertizele au demonstrat cum stau lucrurile. Prof. dr. ing. Eugen Luca, unul dintre autorii unei analize din 2012, a explicat cum a fost distrusă faleza prin autorizarea construcțiilor grele, blocuri cu zece etaje, în zona de protecție a taluzului.
„Pe platforma superioară a fost stabilită o zonă de gardă, pentru ca acele construcții să se facă mai departe, la 50-60 de metri, pentru că prin greutatea proprie a construcțiilor, prin posibile pierderi de apă, riscăm să punem în pericol stabilitatea falezei. S-a creat în taluz nu numai tasare, ci și alunecare pentru că nu au fost respectate regulile și au fost construite vile și blocuri înalte, la distanțe mult mai mici decât cele impuse inițial, zona de gardă fiind acum de 15 metri, față de 50-60 de metri cât era prevăzut inițial“, a precizat Eugen Luca.
Profesorul Manole Stelian Șerbulea, de la Universitatea Tehnică de Construcții București, a avertizat că situația falezei din Galați este critică. „Nu trebuie să fim nici alarmişti, nici să înţelegem că nu e o problemă uriaşă“, a precizat profesorul, adăugând că „în zona Falezei Superioare, din monitorizările din satelit şi terestre, s-a pus în evidenţă că există o dinamică accentuată, din cauza umpluturilor făcute în anii ’60“. Potrivit acestuia, situația chiar s-a înrăutățit de la expertiza din 2012 la cea din 2014.
„Din măsurătorile pe care le-am făcut și pe drumul de coastă sunt vizibile deja fisuri în asfalt, ceea ce înseamnă că deplasările se produc deja. Sunt deplasări confirmate. Nu vreau să creez panică, dar în zona aceasta, cea mai apropiată de Grădina Botanică (Complex „Francezi“- n.red.), avem deplasări la adâncimi foarte mari, la adâncimi de 30 de metri.
Deplasările înregistrate variază. În zona de la Elice am avut deplasări la nivelul de 10 mm într-o lună, dar cea mai defavorabilă situație am avut-o lângă Grădina Botanică, unde deplasarea este de tip de forfecare, suprafața de cedare este pe la 30 de metri adâncime și deplasările sunt de 3 cm“, a menţionat profesorul Șerbulea.
