Liderii UE, reuniţi la Bruxelles, vor anunţa extinderea listei personalităţilor sancţionate şi vor stabili împreună o ripostă după anexarea Crimeii de către Rusia. Moscova nu a aşteptat şi a ameninţat că UE trebuie să se pregătească pentru represaliile Kremlinului. Subsecretarul de stat american, Wendy Sherman, începe o vizită în Ucraina, în timp ce, în Crimeea, Moscova a început livrarea de paşapoarte locuitorilor.
Surprinsă de revoluţia ucraineană, descumpănită de declaraţia unilaterală, violentă, a lui Vladimir Putin de anexare a Crimeii la Rusia, diplomaţia europeană caută un răspuns credibil faţă de o ţară care nu crede decât în forţă şi sfidează statele şi regulile internaţionale.
La Bruxelles, joi şi vineri, Angela Merkel, David Cameron şi François Hollande se vor strădui să „rămână uniţi“, pentru a pune în practică sancţiuni, deşi fiecare are obiective diferite. Cancelarul german se revoltă împotriva „violării dreptului internaţional“, dar ezită să renunţe la o „Ost Politik“ care serveşte astăzi investiţiilor economice în Rusia. Cameron se împotriveşte, dar se gândeşte cu prioritate la apărarea intereselor City-ului londonez, injectat cu bani ruseşti şi dominat de marile manevre bursiere ale oligarhilor. În numele „descaladei“, Franţa vrea, de asemenea, protejarea relaţiilor comerciale în creştere cu Rusia şi vânzarea navelor de război Mistral contractate cu Moscova. Singurele subiecte comune ale Celor 28: dependenţa lor în diverse grade de gazul şi petrolul ruseşti şi teama de un embargo şi de o creştere a preţurilor energiei care ar agrava recesiunea.
Moscova nu a aşteptat şi a ameninţat că UE trebuie să se pregătească pentru represaliile Kremlinului, chiar în momentul în care Cei 28 lucrează la a doua etapă a sancţiunilor împotriva Rusiei după lovitura de forţă a lui Putin. Cea de-a doua listă de interdicţii de vize şi pentru îngheţarea activelor va fi centrată pe Kremlin şi pe anturajul preşedintelui rus. Moscova, prin vocea şefului diplomaţiei, Serghei Lavrov, a prevenit că sancţiunile europene „nu vor rămâne fără un răspuns adecvat“, dar Rusia riscă să vadă cu ochi răi semnarea, vineri, la Bruxelles a unui acord politic din cadrul tratatului de asociere între Kiev şi UE, cu un ajutor de urgenţă de 1,6 miliarde euro. Este vorba de contractul invocat de Kremlin ca motivaţie a agresiunii împotriva Ucrainei.
Ezitări speculate
Moscova va reacţiona într-un fel sau altul, Europa trebuie să se pregătească pentru represalii – avertiza, la Bruxelles, reprezentantul unei mari ţări europene, considerând posibilă confiscarea activelor din Rusia. Desigur că sancţiunile economice împotriva Rusiei nu sunt prevăzute pentru mâine, dar summitul trebuie să angajeze o primă etapă. Parisul nu exclude anularea livrării celor două nave de asalt Mistral contractate cu marina rusă; Londra ar putea pune cruce clientelei ruse, una dintre pieţele cele mai serioase din City. Aşa cum declara George Osborne, „în UE, toată lumea va trebui să facă sacrificii“ dacă se va ajunge la sancţiuni economice.
Media franceză relata că, în ajunul summitului, Germania părea cea mai ezitantă, în pofida determinării afişate în ultimele zile de cancelarul Angela Merkel. Berlinul exclude angajarea discuţiilor asupra sancţiunilor economice atât timp cât conflictul rămâne limitat la Crimeea. Experţii susţin că ar fi primul semn al vechii tactici a Kremlinului: ameninţarea cu represalii iminente; divizează pentru a domni mai bine.
Kievul nu se resemnează
Parlamentul ucrainean a adoptat joi o rezoluţie în care se afirmă că nu va recunoaşte niciodată anexarea Crimeii. Ucraina se va bate pentru „eliberarea“ Crimeii, oricât de îndelungat şi de dureros va fi procesul, rezoluţia menţionând că „frontierele au fost modificate pentru prima oară după al doilea război mondial“ de către Rusia, care este garantul suveranităţii Ucrainei după ce fosta republică sovietică a renunţat, în 1994, la arsenalul său nuclear. Deputaţii au făcut un apel la comunitatea internaţională, cerând „să nu recunoască aşa-zisa republică a Crimeii şi anexarea oraşului Sevastopol la Rusia“.
Comandantul marinei ucrainene, Serghei Gaiduk, deţinut miercuri de forţele pro-ruse în Crimeea, a fost eliberat în cursul nopţii, iar preşedinţia Ucrainei a anunţat că „toţi ceilalţi ostatici civili deţinuţi de militarii ruşi şi reprezentanţii noilor autorităţi autoproclamate“ ale Crimeii au fost, de asemenea, eliberaţi. Ieri, şeful misiunii Ucrainei la ONU a avertizat că „există indicii că Rusia este pregătită să lanseze o intervenţie de anvergură în estul şi sudul Ucrainei“.
