15.3 C
București
vineri, 10 mai 2024
AcasăSpecialEducația a ajuns mai „cool“ decât Nicolae Guță, Adrian Minune și Codruța...

Educația a ajuns mai „cool“ decât Nicolae Guță, Adrian Minune și Codruța Kövesi | OPINIE

Reforma Educației nu s-a aflat doar pe agenda oamenilor politici care au plimbat-o ca pe sfintele moaște prin toate guvernările. Poate veți fi surprinși să aflați că a fost un subiect de interes pentru o mare parte din oameni, iar asta se poate verifica apelând la cel mai la îndemână mijloc de căutare: Google.

Dacă folosești motorul de căutare și introduci sintagma „reforma educației“, Google îți va genera un număr de 464.000 de rezultate. Căutând cu numele lui Adrian Minune, același motor de pe internet îți va genera mai puține rezultate, și anume 421.000; pentru Florin Salam vei primi 429.000 de rezultate. În timp ce Nicolae Guță generează 434.000 de rezultate. Nici măcar lupta anticorupție nu bate la interes reformele din Educație. Numele procurorului-șef al DNA, Codruța Kövesi, generează pe baza motorului de căutare Google un număr de 382.000 de rezultate.

Această victorie a reformei Educației în fața manelelor și a DNA are o explicație simplă. Fiecare ministru al Educației a promis-o cu vârf și îndesat. Ar fi suficient să constatăm că, în acest moment, Academia Română a întocmit un raport asupra viitorului școlilor românești până în 2035. Guvernul s-a instalat doar de două luni și vrea o nouă lege a Educației. La care președintele Klaus Iohannis strâmbă din nas și anunță că are o viziune mai bună, la care muncește deja de un an și care se numește „România educată“.

Dar să rămânem în trecut și să-l cercetăm folosind același aliat: internetul. Din 2007, am avut 13 miniștri ai Educației (unii cu mandate ciuntite de acuzații grave precum cele de plagiat, alții doar interimari).

Cristian Adomniței: „Sunt de acord pentru semnarea proiectului «România educației, România cercetării», care ar reprezenta viziunea dreptei românești față de problemele din educație“ (martie 2008).

Anton Anton: „Nu cred că vreunul dintre părinţi sau bunici îşi doreşte ca şi copilul lui să stea în acea bancă în care a învăţat el. Cu investiţiile pe care le-am început, sigur nu vom mai întâlni astfel de situaţii“ (noiembrie 2008).

Ecaterina Andronescu: „De când m-am reîntors la minister, lucrăm acerb pe toate planurile. Sperăm să intrăm în noul an şcolar cu o curriculă nouă. Pot să spun că reforma învăţământului este în plină desfăşurare şi suntem pe calea cea bună“ (iunie 2009).

Emil Boc: „Voi fi un om al dialogului, cu condiţia ca buna-credinţă să existe în găsirea acestor soluţii care să răspundă nevoilor învăţământului românesc. Opţiunea mea este pentru reformă, nu pentru cosmetizarea situaţiei actuale“ (interimar, octombrie 2009).

Daniel Funeriu: „Sistemul educațional din România are patru caracteristici: este ineficient, nerelevant, inechitabil și de proastă calitate“, spunea în 2009. Urmarea: în mandatul său, a reușit să elaboreze Legea Educației naționale (ianuarie 2011).

Cătălin Baba: „Reforma educaţiei timpurii în România are scopul de a îmbunătăţi calitatea infrastructurii sistemului de educaţie prin reabilitarea şi dezvoltarea unităţilor de educaţie“ (aprilie 2012).

Liviu Pop: „Vom implementa un proiect de completare a Legii Educației naționale“ (mai 2012). 

Remus Pricopie: „Cred că reforma educației trebuie privită ca un proces continuu de adaptare a școlii la schimbările societății“ (decembrie 2012).

Sorin Cîmpeanu: „E nevoie de o nouă lege pentru a asigura coerenţa cu alte reglementări legale, a asigura coerenţa între articolele aceleiaşi legi şi a asigura coerenţa cu cerinţele sistemului de educaţie“ (ianuarie 2013).

Adrian Curaj: „Mi-aș dori foarte mult să nu fiu asociat cu Mister legea inovării, legea educației. Nu vreau, pentru că este anunțat un proces important în societate, care ne va ajuta foarte mult să ne clarificăm elementele importante“ (noiembrie 2015).

Mircea Dumitru: „Nu vrem niciun fel de reformă mare, nu vrem o altă Lege a Educaţiei, dar punctual, pe anumite articole, care nouă nu ni se par în acord cu ceea ce trebuie să fie funcţionarea normală a universităţilor, să putem face aceste modificări“ (septembrie 2016).

După 2011, miniștrii au avut o relație contondentă cu Legea Educației. Unii i-au adus modificări barbare, alții au peticit-o în funcție de interese politice, au fost câteva încercări de a o pune la pământ. Mai puțini au fost cei care, cu bună-credință, au încercat să-i aducă îmbunătățiri și să o adapteze vremurilor.

Pavel Năstase, al zecelea ministru socotind de la anul zero al elaborării ultimei Legi a Educației, a anunțat că zilele acestui document legislativ sunt numărate.

Cele mai citite

Pentru că nu are talentul de ratangiu și simulator al fotbalistului român, Mbappe a răsuflat ușurat că PSG nu va disputa finala UCL cu...

Ilustrație: Marian Avramescu Fața nevăzută a fotbalistului-star francez Kylian Mbappe a avut un motiv foarte bun de bucurie după eliminarea formației pentru care încă...

A început oficial campania electorală pentru alegerile europarlamentare și cele locale

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare şi alegerile locale a început oficial astăzi şi se va încheia pe data de 8 iunie, la ora 7,00. Autoritatea...

Caracteristicile adevăratului european

De Ziua Europei, cetățenii Bătrânului Continent au înțeles ce îi unește. Iată câteva criterii care caracterizează europeanul de astăzi: Să aibă o relație cu vecinul...
Ultima oră
Pe aceeași temă