Al doilea rateu al guvernării Ponta la Ministerul Educaţiei, consumat definitiv odată cu demisia copistului Ioan Mang, marchează încheierea unui scandal-fulger, dar totodată deschide o nouă problemă: cum rămâne cu şahul stupefiant dat de USL şi prim-ministru Academiei Române? Iată de ce.
Plecarea lui Mang prin demisie din fruntea Educaţiei nu are nimic a face cu instituţia demisiei de onoare. Dacă ar fi fost aşa ceva, atunci domnia sa ar fi făcut acest pas imediat ce primele rânduri din lucrările sale, preluate în cel mai josnic mod cu putinţă pentru un intelectual, au apărut în presă.
Dar domnul Mang nu a reacţionat nici măcar după ce, zile la rând, aceeaşi presă a publicat reacţiile unora dintre autorii străini ai textelor originale, care nu au ezitat să se arate stupefiaţi de tupeul colegului lor român de breaslă. Asta e! La EI, plagiatul e furt ordinar, la NOI, pare a fi o treaptă esenţială pentru carieriştii fără operă. Apoi, să nu uităm, domnul Mang a minţit senin lansând ipoteza că numele i-a fost furat de cineva (de cine, de soţie?) şi pus alandala pe nişte lucrări pe care de fapt nu le-ar fi redactat.
Or, dacă nu a fost demisie de onoare, înseamnă că a fost o demisie impusă – de împrejurări şi de colegii de guvernare, panicaţi de cât de ridicate tindeau să ajungă cotele absurdului la vârful Educaţiei. Din acest punct de vedere, cu siguranţă că în aceste zile au existat zeci de discuţii între premierul Victor Ponta, ex-ministrul Ioan Mang şi alţi lideri din USL, iar pasul în spate este doar urmarea firească a unui aranjament de culise. Asta, în timp ce toată lumea din USL, începând cu Ponta însuşi, mima public o dulce relaxare şi încerca cu degetul marea unei bagatelizări strategice a dezvăluirilor care îi incriminau pe soţii Mang de plagiat în formă continuată.
Am fi, deci, naivi să credem că în toate aceste zile, până inclusiv marţi, Victor Ponta, Ioan Mang şi alţii din cercul lor nu au discutat termenii unei retrageri cât s-o putea ea de onorabilă, în circumstanţele date.
Or, dacă a fost aşa, iar logica ne îndrumă toate gândurile spre o astfel de teză, de ce a insistat premierul să tragă în mocirla creată de viitura Mang o instituţie de prestigiul Academiei Române? De ce a şi-a bătut joc de timpul unor academicieni, chemaţi de acasă să încropească o comisie pentru a se apleca asupra unor chestiuni jenante pe care chiar academicianul Ionel Haiduc admitea că instituţia şi “nemuritorii” săi nu obişnuiesc, în genere, să se pronunţe?
Oricum, domnule Ponta, dacă nu vă pasă defel de Academie, ca instituţie, e cazul să reflectaţi măcar la situaţia în care a fost pus de către dumneavoastră academicianul Haiduc în persoană, la care aţi găsit până acum, în mod surprinzător, atâta înţelegere. Este chiar omul care a trebuit să dea explicaţii publice, repetate, asupra rolului care revine Academiei în scandalul Mang, să dea explicaţii publice, repetate, pe încurcăturile şi bâlbele cabinetului primului ministru – referitoare la ce a transmis Guvernul către Academie şi ce nu a transmis, la ce documente lispesc din informarea făcută de Executiv şi de ce au ajuns respectivii academicieni să fie obligaţi să navigheze pe net pentru a se lămuri cât de cât, dar şi explicaţii publice, repetate, cu privire la când ar trebui ca acea comisie constituită ad-hoc să îşi înceapă efectiv treaba.
Şi, apropo. La doar câteva ore după ce preşedintele Academiei Române înştiinţează publicul, prin intermediul presei, că ai săi colegi vor începe lucrul de miercuri, 16 mai, ei bine, la doar câteva ore, Ioan Mang îşi dă demisia, iar Victor Ponta i-o aprobă. Oare chiar să nu fi discutat cei doi acest scenariu, chiar şi în timp ce academicianul Haiduc explica rolul Academiei în stingerea incendiului?
Iar acum, UPDATE: Academicianul Ionel Haiduc tocmai a anunţat, contactat de Hotnews.ro, că instituţia pe care o conduce nu va mai ancheta cazul Mang, din moment ce respectivul şi-a dat demisia de la Ministerul Educaţiei. Ioan Mang rămâne de acum doar unul dintre mulţii profesori universitari, astfel că devine suficientă analizarea cazului de către Consiliul Naţional de Etică, astfel sună justificarea domnului Haiduc.
Prin urmare, cum va repara prim-ministrul Victor Ponta stricăciunile de imagine făcute zilele astea Academiei Române?
P.S.: Totuşi, de ce preşedintele Academiei s-a lăsat, pe sine şi instituţia pe care o reprezintă, atât de uşor tras în acest scandal? Poate că acum, după ce cazul Mang s-a lămurit, academicianul Ionel Haiduc va lămuri totuşi şi acest lucru.
