15 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăPoliticăDupă 32 de ani, Chișinăul tot de la București ia lumină

După 32 de ani, Chișinăul tot de la București ia lumină

O delegaţie a Parlamentului Republicii Moldova condusă de preşedintele forului legislativ, Igor Grosu, este în vizită oficială la Bucureşti, în perioada 31 august – 2 septembrie, la invitaţia preşedintelui Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.

Delegaţia din Republica Moldova a participat la deschiderea sesiunii parlamentare de toamnă, Camera Deputaţilor şi Senatul reunindu-se în şedinţă comună în 1 septembrie.

”Acţiunea îşi propune atât consolidarea relaţiei privilegiate dintre legislativul român şi Parlamentul R.Moldova, cât şi reconfirmarea dorinţei celor două părţi de a încuraja cooperarea în vederea susţinerii proiectelor comune de interes major”, se arată în memorandumul pe această temă aprobat de BP al Camerei Deputaţilor.
 În cadrul vizitei, Igor Grosu a avut întrevederi cu preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban şi cu preşedintele Senatului Anca Dragu.

Totodată, delegaţia parlamentară din Republica Moldova a fost primită şi de către preşedintele Klaus Iohannis.

Igor Grosu, lider al  PAS, a fost ales preşedinte al Parlamentului de la Chişinău în 29 iulie.

”Este o mare responsabilitate pentru mine şi ţin să le mulţumesc cetăţenilor care au făcut alegerea de astăzi posibilă. Vreau să fiu un Preşedinte care pune Parlamentul în slujba oamenilor şi îl transformă într-o fabrică de reforme, de legi şi decizii bune. Încrederea oamenilor în instituţia supremă a democraţiei poate fi recâştigată doar cu muncă şi onestitate, iar rolul meu este de a mă asigura că, respectând Constituţia şi legile ţării, vom lucra eficient pentru reformarea justiţiei şi a funcţionării instituţiilor, pentru mărirea pensiilor şi salariilor, dezvoltarea infrastructurii şi a comunităţilor locale, pentru susţinerea mediului de afaceri, atragerea de investiţii şi crearea de locuri de muncă bine plătite, pentru consolidarea parteneriatelor externe”, a scris Grosu pe Facebook după alegerea sa.

Renașterea națională în Basarabia a însemnat lupta pentru limbă și identitate

Poate nu este o coincidență că vizita delegației Parlamentului Republicii Moldova vine cu sărbătoarea Zilei Limbii Române, dar și cu împlinirea a 32 de ani de la momentul renașterii mișcării naționale a basarabenilor la Chișinău.

Bătălia pentru ca limba română să fie repusă în drepturi în Basarabia trebuie să continue, a declarat directorul ICR Chișinău, Valeriu Matei, deputat în primul Parlament și unul dintre autorii și semnatarii Declarației de Independență.
Revenirea la alfabetul latin a fost scopul principal al mișcării de renaștere națională, pentru a restabili unitatea literaturii și a limbii române, a amintit Valeriu Matei, la Academia de Științe:

„Mă bucur că astăzi a coincis deschiderea acestui eveniment cu  Ziua Limbii Române. Sunt 32 de ani de când o luptă de aproape trei ani de zile, începută în toamna anului 1986 de un grup de scriitori, se încununa de succes la 31 august 1989, când limba română era legiferată și se revenea la alfabetul latin. Acesta a fost atunci scopul principal, pentru a restabili unitatea literaturii și a limbii române, posibilitatea pentru basarabeni ca să citească în limba română.”

„Anul 1989 venea peste moldoveni ca o ploaie cu apă vie, care îi trezea la viaţă de la opincă până la vlădică, le reînnoda firul rupt al demnităţii naţionale, le curăţea memoria de zgură, minciună şi uitare, le amintea de originea lor daco-latină, de strămoşii legendari, de salba de cetăţi voievodale de pe Nistru, de Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi adevăratul Mihai Eminescu.

Astăzi pare de necrezut, dar atunci sute şi mii de oameni simpli, din sate de la 20-50-100 de km de capitală, veneau pe jos, în coloane, la Chişinău ca să arate puterii comuniste că Moldova nu e un peron de gară siberiană, cu o populaţie nomadă, încropită de pe întinsurile asiatice, ci o vatră milenară, cu un popor străvechi, sedentar, băştinaş, care cu preţul sângelui şi-a apărat moşia de străinii hrăpăreţi.

În 1989 Chişinăul se zguduia de vocile mulţimilor care scandau „Unire, moldoveni!”, cerul se lumina de la cel mai frumos cor din lume format din zeci şi sute de mii de patrioţi, cor care „intona” tot pe atâtea voci „Limbă! Alfabet latin! Tricolor!”. În acele zile de înviere, zeci de mii de oameni din toate colţurile R. Moldova s-au cunoscut şi înfrăţit în Piaţa Marii Adunări Naţionale, au devenit fraţi de luptă şi au jurat să ducă dreptatea şi libertatea în toate satele basarabene.”, scria publicistul Alecu Reniță.

Reformele sunt necesare pentru parcursul modern al Republicii Moldova. Dar cu siguranță acum România trebuie să acționeze ferm și deschis pentru aducerea acasă a statului pierdut de peste Prut și să afirme acest lucru partenerilor ei externi cu același curaj pe care l-a avut Regina Maria la Paris, în 1919, la Conferința de Pace.

Cătălin Șerban
Cătălin Șerban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

PSD Livrează: Pensiile înainte de Paște în 2024

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a decis ca, în 2024, cu ocazia Paștelui Ortodox, pensiile pentru cei aproximativ 5 milioane de pensionari din România...

MApN anunță că NATO a efectuat un amplu exercițiu de dislocare a trupelor în Slovenia, Ungaria și România

Ministerul Apărării Naționale(MApN) a anunțat joi că Alianța Nord-Atlantică, prin intermediul Corpului de Dislocare Rapidă Italia (NRDC-ITA) a desfășurat, în perioada 15-24 aprilie, exercițiul...

Viktor Orban anunță că 2024 va fi anul înlocuirii hegemoniei liberal-progresiste cu una suveranistă

În acest an ar putea lua sfârşit o perioadă ingrată a civilizaţiei occidentale, prin înlocuirea lumii construite pe baza hegemoniei liberal-progresiste cu una suveranistă,...
Ultima oră
Pe aceeași temă