70 de foşti disidenţi anticomunişti din Europa de Est au semnat o scrisoare deschisă în care cer UE să oprească „deriva autoritară” generată de noua lege a presei promovată de premierul ungar Viktor Orban.
Cei 70 de disidenţi din Estul Europei, printre care se numără şi fostul preşedinte ceh Vaclav Havel, au cerut UE să reacţioneze la deriva autoritară a premierului ungar, Viktor Orban, a cărui ţară asigură, în primele şase luni ale acestui an, preşedinţia Uniunii, relatează AFP.
„La 20 de ani după căderea comunismului, guvernul ungar, ales democratic, deturnează majoritatea sa parlamentară pentru a desfiinţa metodic contraponderile democratice, pentru a suspenda constrângerile constituţionale şi a supune toate puterile, instituţiile independente şi presa voinţei partidului aflat la conducere”, afirmă semnatarii unei scrisori deschise redactate în engleză şi maghiară, publicată pe site-ul iprotest.hu.
Printre semnatari, care se prezintă drept „membri şi susţinători ai mişcărilor care au luptat împotriva regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est”, se numără fostul preşedinte ungar Arpad Goncz, Henryk Wujec, membru proeminent al mişcării poloneze Solidaritatea, şi Marianne Birthler, responsabilă pentru deschiderea arhivelor STASI.
Susţinătorii drepturilor omului cer tuturor instituţiilor europene „să apere Europa democratică” şi să ia măsuri împotriva celor care nu respectă valorile comune. „Cenzura într-o parte a Europei înseamnă cenzură peste tot în Europa; suspendarea constrângerilor constituţionale ia ostatice toate naţiunile noastre; nerespectarea drepturilor fundamentale într-o ţară îi umileşte pe toţi europenii”, afirmă semnatarii scrisorii.
După revenirea la putere, în aprilie 2010, Viktor Orban, care dispune de o majoritate de două treimi în Parlament, a limitat prerogativele Curţii Constituţionale, după o decizie defavorabilă guvernului său, şi a numit colaboratori apropiaţi în aproape toate funcţiile-cheie ale instituţiilor statului.
Ungaria este criticată şi pentru noua lege a presei, care a stârnit reacţii vehemente la Berlin şi Paris. Legea instituie un Consiliu al Presei – un organism de supraveghere a mass-media – care va avea puterea de a aplica amenzi de până la 730.000 de euro instituţiilor de presă care publică materiale „dezechilibrate politic” sau care „aduc atingere” ordinii publice, moralei sau siguranţei naţionale. Orban, care a numit în Consiliu exclusiv membri ai partidului său, a promis vineri că va modifica prevederile acesteia dacă UE îi va cere acest lucru.
În acelaşi timp, Comisia Europeană a cerut recent Ungariei detalii suplimentare cu privire la „taxele de criză” impuse de guvernul de la Budapesta pentru companiile de telecomunicaţii, energie şi retail.
Cadrul fiscal conceput de guvernul ungar pentru a compensa veniturile şi a renunţa la asistenţa FMI, vizează cu precădere profitabilele firme din telecomunicaţii, retail şi firmele din domeniul energiei. Majoritatea operaţiunilor din aceste domenii sunt deţinute de companii străine, care au denunţat un tratament „injust” şi discriminatoriu.
Acţiunile puterii conservatoare de la Budapesta au atras atenţia şi Parlamentului European, care ar putea vota în curând o rezoluţie împotriva Ungariei. Unii europarlamentari de stânga au solicitat chiar impunerea unor sancţiuni împotriva preşedinţiei UE.
