România e măcinată tot mai acut de o boală ascunsă, pe care şi-o asumă puţini oameni, dar care se extinde tot mai mult: dependenţa de jocurile de noroc. După unele estimări există 1.500.000 de jucători în ţara noastră, iar aproximativ 120.000 dintre ei suferă deja de această boală, potrivit datelor deţinute de Asociaţia pentru Prevenirea şi Tratarea Adicţiei, Transparenţă şi Egalitate de Şanse în Gambling (APTA-TESG), una dintre cele două organizaţii active care există în România.
“Am luat un comision de vreo 6.000 de dolari de la un client şi cu vreo 4.000 am ajuns în cazinou. Banii s-au terminat după nişte seri de joc. Am calculat la un moment dat că rulasem peste 7 milioane de euro puşi pe masă, eu neavând vreodată mai mult de o mie”, este povestea unui avocat dependent de jocul la ruletă, spusă pentru “Pario”, publicaţia scoasă de asociaţie. Mulţi dintre jucători ajung să facă datorii imense, iar ca să obţină bani apelează uneori la cămătari sau la furturi, îşi pierd locurile de muncă. Şi, cu toate că această dependenţă e considerată boală printre psihologi, în România nu există o promovare în vederea conştientizării acestui pericol. Mai mult, nu există programe de sănătate din partea statului, prin urmare tratamentul pentru adicţia de jocurile de noroc poate fi urmat doar în clinici private şi în unele situaţii ajunge şi la 2.100 de lei. “E o sumă în general mare, având în vedere că aceşti oameni sunt deja înglodaţi în datorii. Mai mult, la terapie trebuie să participe toată familia pariorului, iar în unele cazuri asta înseamnă să vină din provincie la Bucureşti”, a explicat Angi Ionescu, din partea clinicii Psy Motion, în cadrul seminarului “Gambling, dependenţă şi necesitatea unor politici transparente în domeniu”, organizat ieri în Bucureşti. Această clinică a reuşit totuşi să trateze circa 600 de oameni în doi ani, cu o rată de succes declarată de 67%.
Reprezentanţii APTA-TESG acuză nu doar că statul nu e interesat de riscurile pe care le presupun jocurile de noroc, ba chiar protejează această industrie. “Instrumentul de monitorizare şi control al pieţei e Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc, din cadrul Ministerului de Finanţe. Cu toate că membrii comisiei sunt bugetari cu funcţii de conducere în diverse instituţii ale statului, numele lor sunt ţinute la secret”, arată asociaţia.
