Modificarea din temelii a componenței instituțiilor care stabilesc standardele academice și veghează la respectarea lor este justificată de către Guvern pur şi simplu prin faptul că s-a schimbat puterea.
Pe 31 ianuarie 2017, în aceeași noapte în care guvernul elabora Ordonanța de Urgență 13, secretarul general din Ministerul Cercetării și Inovării, Dan Popescu, semna un document care deschidea calea politizării unor organisme ce garantau corecta finanțare a proiectelor și burselor din domeniu. Graba acestui demers era suspectă, dat fiind că la acea dată Ministerul Cercetării avea o organigramă șchioapă din care lipseau secretarii de stat.
Schimbarea modificării
Organismele ai căror membri au fost îndepărtați, netransparent și peste noapte, printr-un simplu ordin de ministru sunt Colegiul Consultativ pentru -Cercetare-Dezvoltare și Inovare – CCCDI, Consiliul Na-țional al Cercetării Științi-fice – CNCS, Consiliul Național de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării – CNECSDTI, Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (CNTTI). Modificarea s-a făcut în contextul în care alegerile pentru aceste organisme s-au organizat anul trecut, iar mandatul celor aleși era de patru ani.
Oamenii de știință reuniți în Asociația Ad-Astra își exprimă dezacordul ferm cu privire la modificările recente ale organismelor consultative ale Ministerul Cercetării și Inovării și a regulamentelor lor de funcționare.
Două luni mai târziu, Ministerul Cercetării publica noua componență a organismelor consultative în rândul cărora nu se mai regăsea nici un cercetător român din străinătate. Unele numiri erau extrem de controversate.
Creștere să fie, dar să scadă
Ministerul Cercetării a explicat pentru “România liberă” motivele pentru care a schimbat din temelii instituțiile ce reglementează normele științifice. “Organizarea în 2017 a organismelor consultative ale ministerului și, implicit, ale domeniului cercetă-rii-dezvoltării și inovării s-a impus datorită schimbării cadrului legislativ și pentru punerea în aplicare a Hotărârii nr. 1/2017 a Parlamentului României de aprobare a Programului de Guvernare care conținea prevederi specifice în acest sens. Pe lângă aspectul legal, au fost necesare și analize privind implementarea programelor de dezvoltare, conform noului program de guvernare, bazate pe situația domeniului CDI în ianuarie 2017”, ne-a precizat Ministerul Cercetării.
Programele de cercetare și finanțarea acestora nu trebuie reglementate pe criterii politice și nici influențate de schimbările de putere. Pe de altă parte, RL a demonstrat, în exclusivitate, că PSD nu respectă programul de guvernare din domeniul cercetării. În campanie, social-democraţii au promis creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual. Guvernul Grindeanu a bugetat o scădere constantă a finanțării până în 2020.
Ministerul Cercetării afirmă că existau instituții precum CNECSDTI care nu funcționau la parametrii corespunzători, fiind restant cu soluționarea a 50 de sesizări. De aici, însă, și până la decapitarea întregului Consiliu este cale lungă.
Ținta care nu va fi atinsă
“Aceste analize (ale stării cercetării, analize în urma cărora ar fi fost necesară reorganizarea instituțiilor de mai sus – n.red.) conduc, pe de o parte, la susținerea în continuare a programelor și proiectelor de succes aflate în derulare atât în dome-niul cercetării fundamentale, cât și în domeniul cercetării aplicative și -inovării, iar pe de altă parte la lansarea unor programe noi pentru corelarea mediului științific la cerințele mediului economic autohton, la dezvoltarea de parteneriate internaționale concrete cu aplicații în România, precum și la dezvoltarea de noi tehnologii de vârf. Toate acestea vor avea un impact benefic atât în mediul universitar, cât și în dezvoltarea economică a țării”, mai susține ministerul.
RL a scris în premieră că ținta de 1% din PIB pentru cercetare asumată de PSD la nivelul anului 2020 este contra-zisă de bugetul multianual. În anul 2020 se vor aloca 1,686 miliarde lei, probabil undeva în jur de 0,2% din PIB.
Ministrul Cercetării susține că nu și-a promovat colegii
În răspunsul pentru “România liberă”, ministrul Şerban Valeca afirmă că nu are niciun amestec în modificarea instituțiilor: “Nu am fost implicat în procesul de selecție și nu am făcut nicio propunere pentru niciunul dintre aceste organisme consultative. În consecință, nu am decis îndepărtarea niciunui cercetător. Înscrierile pentru selecție au fost libere, putându-se înscrie oricine se încadra în condițiile prevăzute în metodologia de selecție, inclusiv foștii membri ai Organismelor Consultative”.
Cu toate acestea, în funcțiile de vicepreședinte au fost aleși doi colegi ai lui Şerban Valeca de la Academia Oamenilor de Știință. “Invitarea unui specialist, profesor, cercetător să se afilieze Academiei Române sau unei Academii de ramură reprezintă recunoașterea valorii persoanei respective și a prestigiului de care respectivul specialist se bucură în domeniul său. Deținerea de cunoștințe aprofundate dintr-un domeniu sau altul poate fi considerată conflict de interese?”, a argumentat Şerban Valeca pentru „România liberă”.
În 2010, Eugen Simion, fost președinte al Academiei Române, susținea că „a apărut o Academie a Oamenilor de Știință care este o construcție strict politică, pentru că ea nu se bazează pe o selecție corectă de valori“. Ministrul Şerban Valeca nu face distincție între Academia Română, o instituție veche de un secol și jumătate, și Academia Oamenilor de Știință, o organizație neguvernamentală înființată în urmă cu un deceniu.
