Deși Galațiul e într-o zonă vulnerabilă la cutremure, primarii au tergiversat consolidările, rezumându-se la a face liste cu clădirile periculoase.
Cutremurul din weekend le-a dat fiori câtorva mii de gălățeni care locuiesc în clădiri cu bulină roşie, a căror structură de rezistență ar putea ceda chiar și la un cutremur de 6 grade. La Primăria Galați sunt depuse 34 de cereri ale unor asociații de proprietari care solicită consolidarea a 51 de blocuri și imobile, dar ritmul consolidărilor este foarte lent. De-a lungul anilor au fost refăcute doar 28 de imobile, printre acestea și blocul C20 din Cartierul Țiglina 1, care în 2004 s-a rupt în două.
Cazul-etalon al tergiversării consolidării imobilelor șubrede este chiar în centrul orașului, la o sută de metri de primărie. În 2004, Palatul Gheorghiu, de pe str. Domnească nr. 24 era în proprietatea municipalității. Primarul de atunci nu a vrut să consolideze clădirea, ci să o demoleze, măsură interzisă de Direcția pentru Cultură, pentru că era vorba de un imobil monument istoric. Între timp, clădirea părăsită a atras atenția unor revendicatori de ocazie și până la finalizarea procesului municipalitatea nu se mai poate implica nici în consolidare. Cum de ani buni tot cad cărămizi, pentru a proteja trecătorii Primăria a construit pe lângă zidurile Palatului Gheorghiu un fel de pasaj din lemn.
Galațiul, pe falia „Sfântu Gheorghe“
Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale, cutremurele produse în Vrancea afectează localitățile situate preponderent pe axa SV-NE față de epicentru, cu propagarea undei seismice pe două direcții: Galați – Brăila – Tulcea și Ploiești – Brașov – Făgăraș – Covasna. Riscurile sunt mai mari la Galați pentru că orașul se află pe falia „Sfântu Gheorghe”. Traseul acesteia pornește din zona seismică Vrancea, trece prin zona Tecuciului și ocolește Galațiul pe la nord-est de oraş, la mică distanţă, şi însoţeşte cursul Dunării prin Ucraina, pe la nord de Isaccea, până la nord de Tulcea, de unde însoţeşte traseul Braţului Sfântu Gheorghe până la malul mării. Potrivit specialiștilor, un alt factor de risc este hazardul seismic, care la Galați are valoarea 0,24, în condițiile în care valoarea admisibilă este 0,16.
În pofida acestor riscuri, primarii pe care i-a avut orașul de-a lungul anilor nu au acordat atenție consolidării clădirilor cu risc seismic. Pe vremea fostului primar Dumitru Nicolae (PSD), care a condus orașul în perioada 2000-2012, a fost consolidată clădirea Băii Comunale, dar nu în cadrul vreunei strategii antiseismice a primăriei, ci într-un proiect de reabilitare a clădirii cu bani europeni. A mai fost consolidat blocul rupt în două în 2004, dar numai după ce a devenit subiect de presă. La schimbarea de gardă din iunie 2012, odată cu eșarfa tricoloră, fostul primar Dumitru Nicolae i-a predat următorului primar, Marius Stan (PNL, UNPR), și lista imobilelor cu diferite grade de risc seismic. În mandatul acestuia din urmă, listele au fost refăcute, a fost majorată suma alocată pentru consolidări de imobile, de la 1,7 milioane lei în 2013 la 3,1 milioane lei în 2014, nivel menținut în 2015 și 2016, dar cam atât. În iunie, lista imobilelor cu risc seismic a fost preluată de noul primar, Ionuț Pucheanu (PSD).
TUNURI IMOBILIARE
Zeci de concesionări de terenuri centrale
Faptul că nu s-a făcut mai nimic pentru consolidarea imobilelor începe să fie o veste bună pentru „rechinii” de pe piața imobiliară. La Primăria Galați este și o listă de 71 de imobile care nu mai pot fi consolidate și ar trebui să fie demolate. Șase sunt în zona ultracentrală, pe strada Cuza Vodă, iar alte 15 în zona centrală, pe străzile Traian și Tecuci. Majoritatea sunt case din fondul locativ al primăriei, așa că după ce casele vor fi demolate aceste terenuri ar putea fi obținute în concesiune sau închiriere, după care vor putea fi cumpărate. O provocare pentru mafia imobiliară. În 2008, celebrul avocat Mihail Boldea a dat un tun important cu terenul imobilului cu risc seismic de pe Cuza Vodă 43, care a ajuns pe piața afacerilor imobiliare în baza unor acte falsificate. Acel caz a fost și un capitol al anchetei DIICOT care l-a dus pe Boldea după gratii.
Primăria Galați a improvizat un pasaj pentru protejarea trecătorilor, în cazul unui palat abandonat.
