Numai cinci medici cu specializarea în medicina de urgenţă lucrează în unităţile spitaliceşti ale judeţului, pentru o populaţie care depăşeşte 700.000 de locuitori. Deficitul grav de personal la acest capitol ţine şi de natura muncii în structurile de urgenţe, dar şi de faptul că spitalele nu dispun de suficienţi bani pentru a oferta posturi.
Doar cinci medici care au specializarea în medicina de urgenţă lucrează în spitale din judeţul Suceava, în condiţiile în care şapte unităţi spitaliceşti din localităţi importante au serviciu de urgenţă propriu. Penuria de personal medical face ca multe cazuri de traume care ajung în centre medicale sau dispensare, unde lucrează medici cu alte specializări, medici de familie sau medici generalişti fără experienţă în serviciile de urgenţă, să nu poată fi adresate până la sosirea ambulanţei.
Direcţia de Sănătate Publică Suceava a atras în repetate rânduri atenţia asupra crizei de personal în unităţile spitaliceşti sucevene şi mai ales asupra nevoii de medici urgentişti în judeţ. Cu toate acestea, condiţiile foarte grele în care îşi desfăşoară activitatea acest gen de specialişti, care au nevoie de rezistenţă şi de o anumită structură psihică, face ca nu multe cadre medicale să-şi dorească să lucreze în unităţile de primire urgenţe, mai ales în condiţiile în care şi banii sunt cu adevărat puţini şi nu pe măsura muncii. Pe lângă puţinii candidaţi pentru aceste posturi, spitalele trebuie să se încadreze cu cheltuielile de personal într-un procent de maximum 70% din buget, motiv pentru care, în ciuda deficitului, nu sunt interesate, de fapt, să facă angajări.
Spre exemplu, Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean Suceava, cel mai complex serviciu de urgenţă din judeţ, funcţionează cu şase medici mai puţini decât ar fi nevoie pentru ca fiecare gardă să se desfăşoare, conform legii, cu patru medici pe tură, astfel încât media de 200 de prezentări pe zi să poată fi gestionată în timpi mai scurţi. La Spitalul Municipal Rădăuţi ar mai fi nevoie de trei medici urgentişti şi de unul la Spitalul Muncipal Vatra Dornei. La Gura Humorului ar mai trebui angajaţi încă doi medici urgentişti, la acelaşi număr ridicându-se şi necesarul Serviciului Judeţean de Ambulanţă. Aceste cifre indică, la nivelul judeţului, un necesar de 14 specialişti în medicina de urgenţă, semnalând la acest capitol cel mai mare deficit de personal, urmat de sectorul de medicină internă, unde ar mai fi nevoie de şapte medici.
Dintre cei care lucrează deja în structurile de urgenţă, nu toţi au specializarea în medicină de urgenţă. Pe lângă aceştia, numai personalul angajat în Serviciul Judeţean de Ambulanţă mai are instruire în domeniul medicinei de urgenţă, instruire care constă în cursuri de specializare de câte şase luni. Faptul că medici care nu au pregătirea necesară abordează în spitale din judeţ victime care constituie urgenţe poate face la un moment dat diferenţa dintre viaţă şi moarte, ţinând cont de particularităţile de abordare a pacienţilor în situaţie de traumă. Este reprezentantiv cazul unui medic de interne sucevean pus în faţa unui pacient implicat într-un eveniment rutier chiar în faţa dispensarului în care lucra. Cu toate că victima ar fi trebuit să beneficieze din primele secunde de asistenţă medicală, doctorul respectiv a sunat un medic urgentist din UPU Suceava pentru a întreba ce trebuie să facă, neavând pregătirea necesară de a aborda pacientul în stare traumatică, înainte de a fi stabilizat. Purtătorul de cuvânt al DSP Suceava, Adrian Popescu, a comentat că o astfel de situaţie trebuie tratată în acest mod, până la sosirea echipajului de pe ambulanţă. “Nimeni nu e doctor pe toată medicina, e imposibil să înglobezi totul, de asta există atâtea specializări. În străinătate, de fapt, sectoarele sunt mult mai specifice decât la noi, iar serviciile prestate sunt la standarde calitative mult mai înalte şi din cauza asta”, a precizat Popescu.
