Meteorologii români au veşti proaste: fenomene care până acum se înregistrau o dată la unu-două secole vor deveni obişnuinţă. România va trebui să pompeze miliarde de euro din fonduri europene pentru sisteme de detectare din timp a urgiilor provocate de efectul de seră şi schimbările climatice.
Semne bune anul nu are. Cea de-a şasea conferinţă Europeană de Meteorologie care a început ieri la Sibiu vine cu veşti proaste: ne aşteaptă ani din ce în ce mai neobişnuiţi, veri cu ploi violente şi ierni foarte călduroase. Fenomene meteo foarte ciudate, ce vor apărea pe neaşteptate.
„În acest an, din 12 iunie până în 18 august, nu a existat nici o zi în care să nu avem cod galben, fie de caniculă, fie de ploi abundente”, a spus ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Potrivit lui, România a avut în ultimii cinci ani precipitaţii de amploare pe care statisticienii le vedeau posibile o dată la 100 sau 200 de ani, motiv pentru care România a cheltuit 50 milioane de dolari în 8 radare performante, care să ofere meteorologilor un răgaz de câteva zeci de minute înainte ca urgia să se dezlănţuiască. Pentru a face parte din acest sistem de radare, România va plăti în fiecare an 1,9 milioane de euro. „Când plouă 160 de litri pe metru pătrat, efectiv, nu prea ai ce face, dar este important să ştii din timp”, a spus Borbely. Tot pentru prevenirea pagubelor, România va investi până în 2015 circa 18 miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri europene. Majoritatea sumelor vor fi destinate îndiguirii râurilor, pentru a preveni ieşirea lor din matcă şi producerea de pagube.
Fenomene tot mai frecvente
Din nefericire, viitorul meteorologic nu sună deloc bine. Din cauza efectului de seră, schimbările climatice vor fi tot mai dese şi mai violente. „În următorii ani ne putem aştepta la precipitaţii tot mai abundente, tot mai însemnate cantitativ. Fenomenele meteorologice care se vor înregistra vor fi din ce în ce mai violente şi mai frecvente”, spune Ioan Sandu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie. „Noi nu putem anticipa ce se va întâmpla în viitorul ceva mai îndepărtat. La Bucureşti există o arhivă meteorologică a României, iar laboratoarele lucrează permanent la statistici care să ne permită formarea unei idei despre viitor, însă avem situaţii în care chiar şi prognoza pe trei zile ne este dată peste cap de schimbări”, spune Ion Popescu, directorul Centrului Meteorologic Regional Sibiu.
Potrivit acestuia, Sibiul este, dintre judeţele zonei, unul dintre cele mai puţin afectate de aceste schimbări climatice. Dintre judeţele arondate CMR Sibiu. „Avem probleme în judeţele Covasna şi Harghita, la Joseni şi la Întorsura Buzăului în sezonul rece. Dar am avut de curând, la Alba, de exemplu, o ploaie cu grindină ce a avariat peste 150 de autoturisme. Sibiul este, în schimb, relativ ferit de aceste probleme”, mai spune Popescu. În ultimii cinci ani, o singură persoană a murit în judeţul Sibiu în urma unor inundaţii. Cea mai gravă pagubă provocată de ploi a fost înregistrată anul trecut, în luna iulie, când viitura a lovit podul de cale ferată de la Cârţa. Apa a lovit atât de puternic podul, încât liniile au fost deviate chiar şi în momentul de faţă, la mai bine de un an de la incident, traficul feroviar între Sibiu şi Braşov este întrerupt pe această rută.
