Atribuirea contractelor de construire a două autostrăzi, Cernavodă-Constanţa şi Sebeş-Turda, unor firme clasate pe locurile inferioare la licitaţii a prejudiciat bugetul de stat cu cel puţin 400 milioane lei. Numai pe Cernavodă-Constanţa artificiile CNADNR ne costă 223 milioane lei, susţine Curtea de Conturi.
Bugetul de stat a înregistrat în 2012 prejudicii cifrate la 223,34 milioane lei în urma jongleriilor făcute de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) la atribuirea contractelor de construire a celor 52 de kilometri de autostradă dintre Cernavodă şi Constanţa, afirmă Curtea de Conturi (CCR) în raportul său anual pentru 2012. Lucrările au fost efectuate de către două firme. Mai întâi a fost semnat un contract cu firma franceză COLAS pentru realizarea lotului menţionat, după care acest contract a fost reziliat şi atribuit firmelor Astaldi şi Max Boegl.
Tehnică: Oferta bună se ia la puricat, oferta proastă nu contează
Controlorii CCR au verificat cum a putut da CNADNR contracte de zeci, dacă nu sute de milioane de euro, nu atât firmelor ce aveau cele mai bune preţuri, cât celor aflate în graţiile şefilor companiei.
Potrivit înţelegerii făcute cu finanţatorul proiectului, Banca Europeană de Investiţii, licitaţia trebuia să aibă loc în două etape. ~n prima etapă trebuia făcută o preselecţie a firmelor participante la licitaţie, apoi se atribuia contractul firmei precalificate ce avea cel mai bun preţ. Metoda cerută de BEI ar fi legat de mâini CNADNR. Compania ar fi fost obligată se dea contractul constructorului ce cerea cel mai puţin. Ca urmare, invocând urgenţa proiectului, CNADNR a preferat să urmeze propria sa cale, cea clasică. A luat la puricat ofertele financiare mai bune de cât cea a COLAS – descalificându-le, în timp ce ofertele mai proaste au fost pur şi simplu ignorate. „Comisia de evaluare a declarat ca fiind neconforme doar ofertele cu preţul mai mic decât al ofertei câştigătoare, în timp ce ofertele cu preţul mai mare decât cel al ofertei câştigătoare, deşi prezentau aspecte de neconformitate cu documentaţia de atribuire, comisia de evaluare le-a declarat corespunzătoare”, explică CCR, adăugând că astfel bugetul a fost prejudiciat cu 70 milioane de lei.
Odată reziliat contractul cu COLAS, s-a pus problema semnării unui alt contract pentru definitivarea lucrărilor. Potrivit CCR, evaluarea ofertelor s-a făcut total subiectiv. Oferta cu cel mai bun preţ a fost analizată cu maximă rigurozitate, în timp ce propunerea firmelor Astaldi şi Max Boegl a fost judecată cu maximă indulgenţă. „Oferta desemnată câştigătoare nu a fost evaluată cu aceeaşi rigurozitate cu care a fost evaluată oferta cu preţul cel mai scăzut”, spune CCR. „Au fost create premisele prejudicierii companiei cu suma de 147,71 milioane lei, reprezentând diferenţa dintre preţul ofertei declarate câştigătoare şi cel al ofertei cu preţul cel mai scăzut”, spun inspectorii.
Dacă la paguba totală calculată de CCR la 223 milioane lei adăugăm alte 60 de milioane de euro cerute acum de COLAS României cu titlul de daune provocate în urma rezilierii contractului, rezultă o gaură de aproape 500 milioane lei sau 110 milioane euro.
Sebeş-Turda, un supliment de 180 milioane lei?
Situaţii de atribuire a contractelor unor firme de pe locurile inferioare la licitaţii nu au avut loc doar în 2012, ci şi în anii următori. Doar un contract din cele patru contracte de construire a autostrăzii Sebeş-Turda (licitaţie desfăşurată la finele anului trecut) se propune a fi atribuit firmelor care au cel mai bun preţ. Pe primul lot a fost desemnat câştigător constructorul ce are al treilea preţ la licitaţie (o diferenţă de 82 milioane lei), pe al treilea aceeaşi situaţie (ofertă cu alte 80 de milioane lei mai scumpă decât cea a celui mai bine clasat), iar în cazul lotului 4, contractul ar putea merge la constructorul de pe locul 2 în licitaţie care a cerut cu 21 milioane lei mai mult decât cel mai bine clasat.
Pe lângă cei 223 milioane lei plătiţi suplimentar pentru Cernavodă-Constanţa, alţi 183 de milioane de lei vor fi plătiţi în plus în urma acceptării ofertelor de pe locurile inferioare. Sigur există situaţii în care ofertele de pe primele locuri nu sunt corespunzătoare şi nu conţin preţuri reale. Procentajul extrem de ridicat al ofertelor depuse la CNADNR, respinse de către compania de stat şi care conţin cele mai bune preţuri naşte semne de întrebare. „Am citit în presă puţin despre raportul CCR, de aceea nu mă pot pronunţa. Cât priveşte Sebeş-Turda propun să discutăm după ce se analizează contestaţiile”, spune directorul general CNADNR, Narcis Neaga.
