Înaintea Summit-ului UE-China, care a avut loc la Beijing săptămâna trecută, au fost exprimate punctele de interes ale Uniunii Europene privitoare la relaţiile cu China. Foarte puţine dintre acestea se regăsesc în „liniile directoare” publicate de Forumul de Cooperare dintre Statele Europei Centrale şi de Est (ECE) şi China. Surprinde absenţa oricărei referiri la drepturile omului şi statul de drept.
La capătul summit-ului de săptămâna trecută, găzduit de premierul Li Keqiang, nu a fost dat publicităţii un document comun, ci o declaraţie seacă, din care cel mai important fragment este următorul: „Cele două părţi au schimbat puncte de vedere asupra parteneriatului strategic, evoluţiilor interne şi economiei, comerţului şi relaţiilor de investiţii, cooperării bilaterale problemelor internaţionale şi globale în discuţii comprehensive şi sincere privind toate subiectele de interes pentru ambele părţi.
China şi UE au anunţat lansarea negocierilor asupra Acordului China-UE privind investiţiile“. Sublinierea din urmă ne aparţine, pentru că este relevantă în contextul discuţiilor privind miliardele în investiţii chineze care sunt pe cale să inunde România. Negocierile abia au fost convenite, iar de ele se ocupă Comisia Europeană. Acordurile bilaterale trebuie să respecte reglementările europene în materie de transparenţă şi competiţie.
Care au fost însă „subiectele de interes” pentru UE? Aflăm din comunicatul Comisiei, publicat cu o zi înaintea Summit-ului de la Beijing: „Comerţ şi investiţii, accesul pe pieţe, drepturile omului, inovaţie, urbanizare, bună guvernare şi stat de drept, agricultură, energie, schimbările climatice, mediu şi schimburi interumane”.
Scopul negocierilor privind acordul amintit este precizat foarte clar: „Să crească fluxul de investiţii prin reducerea barierelor care împiedică investiţiile în China, prin îmbunătăţirea protecţiei investiţiilor reciproce şi prin oferirea investitorilor europeni a unui mai bun acces pe piaţa chineză cu mai multă certitudine legală”.
Niciuna dintre aceste preocupări nu se regăseşte în „liniile directoare” ale Summit-ului ECE-China de la Bucureşti. În materie de investiţii – tema ultimelor zile – „liniile directoare” afirmă că părţile îşi propun „să se opună în mod categoric oricăror forme şi manifestări de protecţionism, să lucreze pentru promovarea reciprocă a investiţiilor şi să intensifice şi îmbunătăţească cooperarea economică şi comercială, încercând, în acelaşi timp, să atenueze actualele dezechilibre ale acesteia. Să desemneze şi să anunţe anul 2014 ca Anul Promovării Investiţiilor şi Afacerilor China-ECE şi în acest cadru: 1. să organizeze o reuniune ministerială China-ECE pentru promovarea cooperării economice şi comerciale (…); 6. să organizeze un Forum de investiţii chineze în Republica Cehă; 7. să stabilească un mecanism de legătură pentru agenţiile de promovare a investiţiilor; 8. să sprijine înfiinţarea unei asociaţii China-ECE a camerelor de comerţ, la care să participe camerele de comerţ din China şi ECE, pe bază de voluntariat”.
Nu poate fi mai clar că, la Bucureşti, China a încercat să fure startul negocierilor cu UE, promiţând est-europenilor investiţii chineze, şi că aceste state, ameţite de cifrele pronunţate de Li Keqiang, au făcut jocul Chinei până acolo încât să-i considere pe chinezi un fel de dumnezei ai investiţiilor, aşa cum a făcut Victor Ponta ieri, când a declarat că „îţi dau, dar nu îţi bagă în traistă”. Din punctul de vedere al accesului pe piaţa chineză, singura deschidere pe care a enunţat-o Li a fost aceea privind investiţiile pe piaţa terţiară a serviciilor şi de aici şi prevederea privind IMM-urile din „Linii”.
Că este vorba despre o deschidere unidirecţională a Europei de Est către China o dovedeşte şi menţiunea din „Linii” că părţile „sprijină instituţii financiare calificate din China şi din statele ECE să deschidă filiale şi să dezvolte afaceri în celelalte ţări partenere, în conformitate cu legislaţia relevantă de reglementare şi supraveghere. Sprijină Banca Populară a Chinei şi băncile centrale din ţările ECE să încheie acorduri de schimb valutar după cum vor considera necesar şi să promoveze decontarea în moneda locală ca una dintre căile de promovare a comerţului şi investiţiilor”.
China nu permite băncilor străine să activeze pe propriul teritoriu, deci nu poate fi vorba decât de deschiderea de filiale ale băncilor chineze în România, iar în ceea ce priveşte acordurile de schimb valutar, numai o singură ţară europeană a făcut aşa ceva: Ungaria lui Viktor Orban. Preţul acestei torpilări a politicii UE faţă de China este, la rândul său, clar exprimat: „linia specială de credit în valoare de 10 miliarde dolari pentru promovarea cooperării economice şi comerciale între China şi statele ECE”. Ceea ce lipseşte din discuţiile din ultimele zile cu chinezii este orice menţiune referitoare la drepturile omului, buna guvernare şi statul de drept. Pentru o regiune care abia s-a desprins de comunism, este trist şi umilitor.
Baronii locali, mobilizaţi de USL
Treizeci de preşedinţi de consilii judeţene şi 29 de primari au participat în Parlament la discursul ţinut ieri de premierul chinez, Li Keqiang. Aleşii locali au stat în loje, în sala plenului reunit. Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a declarat că invitaţia a fost făcută de Valeriu Zgonea, după discuţii cu Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene. Invitaţiile au fost transmise tuturor preşedinţilor de consilii judeţene şi primarilor de municipii.
