38.4 C
București
marți, 16 iulie 2024
AcasăSpecialCurtea de Apel explică de ce l-a ELIBERAT pe PIEDONE după incendiul...

Curtea de Apel explică de ce l-a ELIBERAT pe PIEDONE după incendiul de la Colectiv

Curtea de Apel Bucureşti şi-a motivat decizia prin care primarul suspendat al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost pus în libertate.

Piedone este cercetat în dosarul incendiului de la clubul Colectiv, în urma căruia au murit, până acum, 60 de oameni.

Instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că nu primarul emite autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor şi nu intra în atribuţiile sale să verifice dacă clubul Colectiv îndeplinea normele PSI, se arată în motivarea deciziei CAB.

Judecătorul Luchian Constantin Constantinescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, arată în motivarea deciziei prin care a dispus cercetarea în stare de libertate a fostului primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi a celor două angajate din primăria de sector, că magistratul Tribunalului Bucureşti care a decis iniţial arestarea celor trei a analizat sumar legislaţia în domeniul administrativ.

"Judecătorul de la Tribunal nu s-a aplecat însă cu suficientă atenţie asupra legislaţiei în acest domeniu, atribuind primarului responsabilităţi în ceea ce priveşte controlul în domeniul apărării împotriva incendiilor care, în realitate, aparţin altei instituţii, concluzionând doar pe baza unei interpretări discutabile că eliberarea de către Primărie a autorizaţiei de funcţionare era condiţionată de prezentarea autorizaţiei la incendiu emise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi că acest aspect a fost cunoscut de către inculpaţi", notează magistratul în motivarea deciziei.

Potrivit judecătorului Luchian Constantin Constantinescu, probele administrate până la momentul examinării sesizării referitoare la arestarea preventivă, nu formează convingerea unei suspiciuni rezonabile privind săvârşirea de către Cristian Popescu Piedone şi de cele două angajate din primăria de sector a infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi.

În speţă, notează magistratul, pentru a se reţine existenţa unei suspiciuni rezonabile că au fost săvârşite infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual "şi care să justifice luarea unor măsuri preventive, este necesar ca probele administrate să releve faptul că inculpaţii au urmărit să obţină pentru ei sau pentru acţionarii Clubului Colectiv un folos injust, un profit necuvenit, conştientizând că legislaţia privitoare la protecţia împotriva incendiilor ar trebui interpretată în sensul că Primăria Sectorului 4 avea obligaţia de a verifica existenţa autorizaţiei PSI şi că Hotărârea Consiliului Local nr. 22/29.02.2012 care reglementează procedura obţinerii acordului de funcţionare pentru agenţii economici ar încălca această legislaţie".

Conform Curţii de Apel Bucureşti, aceste condiţii necesare angajării răspunderii penale a inculpaţilor pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual nu sunt îndeplinite în stadiul actual al anchetei şi "în primul rând se remarcă faptul că până la data soluţionării propunerii de arestare preventivă, în afara contactelor prilejuite de procedura de obţinere a avizului şi autorizaţiei de funcţionare, nu s-a conturat existenţa altor relaţii între administratorii Clubului Colectiv , pe de-o parte şi inculpaţii Cristian Popescu Piedone, Luminiţa Ganea şi Aurelia Iofciu, apropiaţi ai acestora sau alţi funcţionari ai Primăriei Sectorului 4 Bucureşti, pe de altă parte".

 

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă