Balcoanele apartamentelor aflate la ultimul etaj ridică o problemă specifică atunci când proprietarii doresc să le introducă în aria utilă a locuinţei. Este vorba de faptul că ele nu beneficiază de “acoperişul” reprezentat de planşeul balconului de la etajul superior.
Dacă vă aflaţi într-o atare situaţie, pe lângă închiderea celor trei suprafeţe cu geamuri şi tâmplărie termoizolante, va trebui să găsiţi o soluţie şi pentru zona superioară a balconului. Noi am întâlnit două rezolvări diferite pe care le vom descrie în cele ce urmează.
În prima dintre ele, proprietarii au ales pentru acoperişul balconului panouri tip sandwich (foto 1). Acestea sunt de tip stratificat, termoizolante, avand faţa interioară şi pe cea exterioară realizate din tablă de oţel laminat, galvanizată la cald şi vopsită în bază poliesterică, cu miez de polistiren expandat ignifugat.
Panourile au o rezistenţă mecanică mare, asigură un factor de protecţie termică foarte bun, nu se deformează şi nu permit infiltrarea apei. Greutatea lor este mult mai mică decât cea a materialele clasice, ceea ce le face uşor de manipulat, croit şi montat.
În cazul nostru particular, a fost construit un schelet din ţeavă rectangulară de 8×5 cm. Acesta a servit drept bază atât pentru ferestrele de tip termopan, cât mai ales însă pentru acoperişul balconului. S-au “plantat” şase stâlpi, doi lipiţi de peretele exterior al balconului, în cele două extremităţi ale acestuia, iar patru pe parapet. Primii doi stâlpi au o înălţime superioară, pentru a asigura panta necesară acoperişului.
A doua soluţie face apel la sticla termoizolantă cu tâmplărie din PVC (foto 2). Practic, acoperişul balconului a fost construit din aceleaşi materiale folosite la închiderea lui pe cele trei laturi.
