Un clip-document, de la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti cu ocazia zilei sale de naştere, îl surprinde pe Nicolae Ceauşescu aproape plângând. Ziua lui era prilej pentru oamenii simpli, dar şi pentru activiştii de prim rang, de a-i trimite felicitări cât mai originale.
Înainte de 1989, ziua de 26 ianuarie trebuia sa fie o mare sărbătoare naţională. Şi chiar devenise una. Primele pagini ale ziarelor ţineau enorme mesaje de felicitare transmise “din prinosul inimilor” pentru Nicolae Ceauşescu, dictatorul a cărui zi de naştere era sărbătorită cu fast.
Aveau loc întâlniri oficiale, unde „Tovarăşului” i se ridicau osanale şi era felicitat cu lungi fraze rostite în limbă de lemn. Se primeau zeci de cadouri, de la unele scumpe, trimise de şefi de stat, la simple felicitări ale unor cetăţeni din cine ştie ce colţ al ţării. Unele erau trimise de activişti importanţi, printre cele păstrate la Arhivele Naţionale numărându-se şi una scrisă, într-o caligrafie atentă, de Ion Iliescu, cel care, pe atunci, în anii 70, era încă în graţiile dictatorului, scrie Evenimentul zilei.
