Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak şi cei doi fii ai acestuia, Gamal şi Alaa, au fost arestaţi pentru 15 zile sub diverse acuzaţii pornind de la reprimarea violentă a demonstraţiilor din februarie până la corupţie şi abuz de putere. Aparent, aceste arestări răspund setei de justiţie a revoluţionarilor…
Ordinul procurorului general privind punerea sub arest a fostului dictator egiptean şi a celor doi fii ai săi, făcut public ieri dimineaţă, a fost primit cu satisfacţie de revoluţionarii, care, de vineri, cer aducerea în faţa justiţiei a fostului clan conducător.
Cum justiţia egipteană nu poate fi suspectată de independenţă, anunţul de ieri dimineaţă poate fi interpretat ca un gest de cedare din partea armatei în faţa presiunii populare. Mubarak (82 de ani) a fost arestat în pofida faptului că marţi seara a suferit un atac de cord în timpul interogatoriului, semn că militarii aflaţi la putere încearcă să îndepărteze suspiciunile că îl protejează pe fostul lor camarad.
Dar aparenţele pot fi înşelătoare. De la preluarea puterii, în 1952, armata a jucat un rol major în economia ţării, din care, la un moment dat, a deţinut până la 45%. În ultimul deceniu, Egiptul s-a angajat într-un efort de liberalizare şi privatizare la cârma căruia s-a aflat Gamal Mubarak şi cercul său de industriaşi superbogaţi. Armata s-a retras în alte zone de afaceri, cum ar fi cimentul şi imobiliarele, unde un actor important a fost, până la 11 februarie, Alaa Mubarak. Prin arestarea întreprinderii profitabile Mubarak&Fiii, armata egipteană a dat două lovituri: a satisfăcut setea de dreptate a poporului şi a reuşit o preluare ostilă a patrimoniului.
