Preşedintele CSM a afirmat că, în cazul în care, în urma consultărilor, se va ajunge la concluzia că este necesară o modificare a acestor prevederi legale, să fie sesizat Ministerul Justiţiei cu o propunere de modificare a legii, potrivit Newsin.
Bejinaru a susţinut că legea nu prevede decât că un judecător este suspendat din funcţie la punerea în mişcare a acţiunii penale şi că nu există prevederi legale prin care să fie împiedicat să intre în şedinţele de judecată înainte de acest lucru. Bejinaru a arătat că CSM trebuie să respecte legea care reglementează momentul în care un magistrat este suspendat din funcţie.
De asemenea, Bejinaru a declarat că plenul Consiliului a hotărât că procedurile de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu pot fi suspendate, deoarece membrii CSM nu au putut identifica nicio prevedere legală în acest sens. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a mai spus că orice procedură începută într-un cadru legal se va finaliza potrivit acelei legi, chiar dacă pe parcurs intervin modificări legislative.
Declaraţiile Floricăi Bejinaru vin în contextul discuţiilor aprinse care au avut loc, joi, în şedinţa de plen a CSM, între membrii Consiliului şi judecătoarele Andrea Chiş şi Francisca Vasile, iniţiatoarele protestului “Integritate şi Demnitate”.
Dezbaterile de joi din plenul CSM au continuat şi. după scurta pauză de 10 minute, luată la decizia preşedintelui Florica Bejinaru, discuţiile pe protestul “Integritate şi Demnitate” au continuat.
Judecătoarea Francisca Vasile, de la Curtea de Apel Bucureşti, a susţinut că se impune ca membrii CSM să ia o poziţie cu referire la cazurile de corupţie din sistem, având în vedere că se impune o modificare legislativă, astfel încât judecătorii cercetaţi pentru fapte de corupţie să nu mai participe la şedinţele de judecată, pentru ca imaginea sistemului judiciar să nu fie afectată. Andreea Chiş a susţinut, pe de altă parte, că se impune o verificare deontologică rapidă a magistraţilor verificaţi de procurori.
Pe de altă parte, magistraţii Chiş şi Vasile a susţinut că se impune suspendarea procedurilor de promovare la ÎCCJ până când o nouă procedură în acest sens va fi adoptată, criticând decizia de promovare la această instanţă a secretarului general al Consiliului Corina Corbu. Chiş a spus că aceasta nu întrunea condiţiile legale pentru a promova, însă membrii CSM au considerat, în urma interviului susţinut de această, să îi dea aviz. Andrea Chiş a calificat promovarea lui Corbu drept “conflict de interese”, afirmaţie pentru care a fost criticată atât de Dan Lupaşcu, cât şi de Virgil Andreieş. Aceasta din urmă a recunoscut, totuşi, că aceste cazuri de promovare a membrilor Consiliului ar putea reprezenta un conflict, dar totuşi unul moral.
Andrea Chiş şi Francisca Vasile au revenit, la finalul dezbaterilor din plen, şi le-au precizat membrilor CSM că ceea ce doresc magistraţii care au aderat la protest este ca CSM să facă un set de reguli profesionale de urmat în cazurile de suspiciuni de corupţie asupra unor magistraţi, pentru că “bunul-simţ şi Codul deontologic nu mai sunt suficiente”.
Pe de altă parte, membri ai CSM le-au vorbit lui Chiş şi Vasile despre reacţia magistraţilor de la Tribunalul Neamţ, care au transmis CSM o poziţie critică referitoare la petiţia “Integritate şi demnitate”. Magistraţii Tribunalului Neamţ susţin că petiţia iniţiată de membri ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor este o încercare de discreditare a CSM şi că se detaşează total de acest demers.
Dezbatea din plenul Consiliului Superior al Magistraturii a protestului “Integritate şi Demnitate”, care a fost susţinut, joi, de iniţiatoarele lui, Andrea Chiş şi Francisca Vasile, dar şi de Ana Maria Puiu, a stârnit discuţii în contradictoriu între iniţiatoare şi o parte din conducerea CSM.
Discuţiile pe tema protestului “Integritate şi Demnitate” de joi din plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au plecat de la nemulţumirea iniţiatoarelor, judecătoarele Andrea Chiş şi Francesca Vasile, care i-au reproşat Floricăi Bejinaru, preşedinte al CSM, că nu le-a comunicat anterior punctul de vedere al uneia dintre direcţiile Consiliului pe această temă.
Cele două judecătoare au cerut amânarea discuţiilor plenului pe acest subiect. Chiş şi Vasile au susţinut că nu au fost invitate să vină să îşi susţină punctul de vedere, la care au aderat peste 400 de alţi judecători şi procurori.
Pe de altă parte, fostul preşedinte al consiliului, Virgil Andreieş, le-a acuzat pe cele două că nu se comportă ca un judecător, întrebând-o pe Francesca Vasile dacă “este în campanie electorală”, aceasta susţinând că nu candidează pentru nicio funcţie.
Plenul CSM a discutat, în şedinţa de joi, o notă a Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios cu privire la protestul magistraţilor, intitulat “Integritate şi demnitate”, prin care 400 de judecători şi procurori au cerut Consiliului să ia atitudine faţă de cazurile de corupţie din sistem.
Aceasta este prima reacţie a CSM faţă de protestul iniţiat, pe 30 martie, de trei judecătoare, printre care şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gârbovan. Protestul celor trei magistraţi s-a propagat rapid în sistemul judiciar, 400 de judecători şi procurori aderând la petiţie în doar trei zile.
Petiţia înaintată Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde două părţi. Prima se referă la cazurile de încălcare a normelor de etică profesională, faţă de care magistraţii vor ca membrii CSM să aibă “o poziţie fermă şi neechivocă”. Astfel, magistraţii cer Consiliului măsuri ferme pentru “asanarea sistemului judiciar”, încălcările Codului deontologic fiind la fel de nocive ca şi faptele de corupţie, se arată în textul protestului.
“CSM are datoria sa analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni”, potrivit sursei citate. Protestul judecătorilor şi procurorilor vine după apariţia în mass media a informaţiilor potrivit cărora doi magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), respectiv Cristian Jipa şi Florin Costiniu, sunt implicaţi în dosarul de corupţie al senatorului Cătălin Voicu.
Pe de altă parte, protestul semnat de cei 400 de magistraţi vorbeşte despre suspendarea procedurii de numire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la “clarificarea modalităţii în care judecători ulterior anchetaţi de DNA au avut acces la cea mai înaltă poziţie în sistemul judiciar”.
De asemenea, magistraţii care au aderat la protest consideră că interviul prin care sunt numiţi judecătorii de la ÎCCJ este lipsit de transparenţă, iar criteriile de alegere au devenit “din ce în ce mai oculte”. Mai mult, protestatarii fac referire şi la cazurile în care membri ai CSM sau ai aparatului Consiliului au fost promovaţi la Înalta Curte.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Florica Bejinaru, a declarat, pe 30 martie, că Inspecţia Judiciară a CSM a sesizat, pe 29 martie, Comisia de Disciplină în ceea ce îi priveşte pe cei doi judecători implicaţi în dosarul senatorului Cătălin Voicu, comisie care a demarat deja cercetările. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va respecta toate prevederile legale în ceea ce îi priveşte pe judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) Cristian Jipa şi Florin Costiniu, implicaţi în dosarul senatorului Cătălin Voicu, a mai spus Floricăi Bejinaru pe 30 martie, la Antena 3.
De asemenea, Bejinaru a reamintit că CSM s-a autosesizat în privinţa celor doi judecători încă din momentul în care au apărut informaţii în presă potrivit cărora magistraţii sunt cercetaţi în dosarul lui Voicu şi şi-a exprimat regretul că verificările demarate de inspectorii judiciari nu s-au finalizat rapid.
Florica Bejinaru a arătat că inspectorii CSM au finalizat, pe 29 martie, verificările preliminare în cazul celor doi judecători, iar membrii Comisiei de disciplină au fost sesizaţi în privinţa lor. Totodată, a arătat preşedintele CSM, Comisia de disciplină a demarat cercetările în cazul judecătorilor Costiniu şi Jipa, având la dispoziţie maxim 60 de zile pentru a hotărî dacă va sesiza Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. “Secţia pentru judecători va aplica sanţiunea, ca instanţă de judecată disciplinară pentru judecători. Cea mai aspră sancţiune care poate fi aplicată este excluderea din magistratură, care a mai fost aplicată de CSM, atunci când s-au constatat abateri disciplinare foarte grave”, a adăugat Florica Bejinaru.
DNA a precizat, pe 17 decembrie, că judecătorul Florin Costiniu, şeful Secţiei Civile a instanţei supreme, este cercetat penal pentru complicitate la trafic de influenţă, infracţiune ce ar fi fost săvârşită de Cătălin Voicu, senatorul PSD pus sub urmărire penală săptămâna trecută. “Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de învinuitul Florin Costiniu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Secţiei Civile şi de Proprietate Intelectuală, pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă. Infracţiunea de trafic de influenţă este reţinută în sarcina inculpatului Cătălin Voicu, cercetat în acelaşi dosar penal”, se arată în comunicatul DNA.
Ulterior, în februarie, procurorii DNA au început urmărirea penală pe numele judecătorului Cristian Jipa, în dosarul în care senatorul Cătălin Voicu este acuzat de trafic de influenţă, au declarat, pentru NewsIn surse judiciare. Judecătorul Jipa s-a prezentat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde a luat la cunoştinţă învinuirea de complicitate la trafic de influenţă.
Senatorul Cătălin Voicu a fost arestat preventiv, pe 30 martie, pentru 30 de zile, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acesta prezentându-se la Direcţia de Cercetări Penale, unde a intrat în jurul orei 20.00. Ulterior, pe 2 aprilie, Completul de 9 Judecători al ÎCCJ a menţinut decizia de arestare preventivă.
