Luna trecută, traficul general de mărfuri prin porturile Dunării Maritime, de la Galaţi, Brăila şi Tulcea, a fost cu 30% mai scăzut decât în noiembrie 2010.
După ce în 2010 a fost înregistrat un reviriment al traficului general de mărfuri în porturile Galaţi, Brăila şi Tulcea, aflate sub jurisdicţia Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, în 2011 traficul a scăzut din nou. Potrivit purtătorului de cuvânt al APDM, Gina Mirea, în primele 11 luni ale anului, traficul prin porturile Dunării Maritime a fost cu aproximativ un milion de tone mai scăzut faţă de perioada similară a lui 2010. Dacă în perioada ianuarie-noiembrie 2010 traficul de mărfuri prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, a fost de peste 10.700.000 tone, în aceeaşi perioadă din 2011 au fost tranzitate prin cele trei porturi numai 9.700.000 tone.
Reculul a fost înregistrat şi în luna noiembrie, când traficul a fost de 1.000.000 tone, cu 30% mai mic decât cel înregistrat în noiembrie 2010, de peste 1.130.000 tone. Scăderea este înregistrată şi în ceea ce priveşte numărul de nave operate în cele trei porturi. Dacă în primele 11 luni ale lui 2010 au fost operate 5.434 de nave, în aceeaşi perioadă din 2011 au fost operate portuar 5.207 nave. Scăderea traficului general prin porturile Dunării Maritime are o strânsă legătură cu producţia de laminate a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, în contextul efectelor crizei asupra pieţei mondiale a oţelului. Din operarea portuară la Dunăre lipseşte în continuare transportul containerizat, aceasta fiind o consecinţă a scăderii înregistrate la nivel mondial.
Diversificarea mărfii exportate
Traficul prin porturile Dunării Maritime se bazează în principal pe produsele metalurgice, materii prime pentru ArcelorMittal, dar şi laminate produse pe platforma Siderurgică de la Galaţi. Al doilea produs de bază este fierul vechi, care se operează în toate porturile. Al treilea produs important e reprezentat de cereale. Potrivit specialiştilor, o soluţie de creştere a traficului prin porturile dunărene ar fi diversificarea mărfurilor din zona Moldovei ce tranzitează porturile dunărene, de la cherestea şi buşteni la cereale. În prezent, exportatorii preferă tranzitul prin Portul Constanţa.
