» Numarul cafenelelor din Bucuresti este in crestere, dar departe de cel din Budapesta.
» Nu sunt locurile preferate ale "intelighentiei", ci ale angajatilor de multinationale.
» Bancile concureaza acum si in designul interior si in sortimente de cafea.
Intr-o sambata dupa-amiaza, la Turabo Café-ul deschis in Piata Romana acum un an, pe locul bombei Braseria Turist, n-am mai gasit nici o masa libera, asa ca m-am asezat pe unul din scaunele de la bar. Cu geamuri mari spre strada, fotolii ovale si plasme pe pereti, Turabo arata nou si scump, dar la fel de impersonal ca receptia unui hotel. Derutat de oferta nesfarsita de sortimente de cafea, m-am oprit la o cafea vieneza cu frisca lichida, ciocolata si coaja de portocala rasa, la 8,9 lei. Preturile incep de la 5,9 lei pentru un espresso simplu si ajung pana la 15 lei pentru cafelele cu inghetata.
Lunch break sau high-life
Alexandru Dinu, managerul cafenelei, imi spune ca "Turabo Café, lansat in 2003, a devenit un mic lant autohton, avand acum noua locatii in Bucuresti, Iasi, Timisoara si Brasov si o oferta de franciza pentru cei care doresc sa capitalizeze pe brandul Turabo". Turabo este in plina expansiune, planuind sa deschida inca zece localuri in Romania si studiind piata din Cehia si Bulgaria. Cel din Romana, care este asociat cu o filiala a BCR, este frecventat mai mult de oameni de afaceri si angajati ai multinationalelor aflati in coffee-break. De fapt, desi intentionata ca o cafenea-business, Turabo a fost invadata rapid de baietii de oras. De obicei, nu poti sa vezi costumele de camasile latino cu lant, iar in parcare sunt expuse Maserati si Porsche. Unul dintre clienti are insa un laptop pe masa, iar cafeneaua ofera conexiune wireless la internet. Desi profilul cafenelei este corporatist, asta nu i-a impiedicat pe Cabral, Aliuta si Catalin Botezatu sa-si faca aparitia aici. si mai business de atat sunt cafenele precum Banca Transilvania-Café – de pe Calea Dorobantilor, unde un afisaj electronic ii tine pe clienti la curent cu evolutia indicilor bursieri si pe unde au trecut Sorin Oprescu, Ionut Popescu si Gigi Becali – si Da Vinci L’Inventore, aflata la parterul filialei Bancii Romanesti de pe Ion Campineanu. La Centro BRD, designul modernist in stilul anilor ‘70 a fost realizat de SL&A Int. Inc. Chiar daca nu va place sa va beti cafeaua inghesuiti si in fum de tigara, atmosfera din cafenelele-patiserii French Bakery va va convinge sa va acomodati cu aceste inconveniente. Printre clientii fideli sunt multi expati si este unul din putinele locuri din Bucuresti unde am vazut nu numai cupluri obisnuite, ci, destul de evident, si un cuplu gay. O cafea Dolce Trieste cu inghetata, espresso scurt, frisca si nucsoara sau un Trieste Mocca cu coniac va va costa 11 lei, iar o tarta cu pui si cu cartofi, dupa o reteta tipic frantuzeasca, costa 10 lei. Daca alegeti o ciocolata calda, luati-o neaparat pe cea cu brazilian nut, un ingredient exotic care ii da o aroma percutanta si condimentata care te face sa o termini imediat si sa mai iei una. French Bakery are cinci localuri deschise si aprovizioneaza din laboratorul propriu alte cafenele centrale, cum ar fi Valencia sau Noblesse, si hoteluri de rangul Hilton cu sandwich-uri volaille, madeleine, mousse de caramel si alte specialitati frantuzesti.
Investitie de 300.000 de euro
La Universitate, in spatele statuilor, se insira pe un colt CremCaffe, Alsy Café si Jos Palaria, iar vizavi este omniprezentul Turabo Café. CremCaffe e una dintre cele mai pretentioase cafenele din Bucuresti, dar nu in genul high-life de vedete mondene, ci de doamne si domni cu greutate. La intrare, staff-ul numeros te intampina la uniforma, aliniat in pozitie de drepti. Cei patru oameni de afaceri israelieni care au cumparat franciza firmei italiene pentru Romania au investit 300.000 de euro in 2004 in cafeneaua unde si mobilierul, si cafeaua vin direct din Italia. si-au recuperat de mult investitia. Nici Alsy Café de alaturi, unde preturile incep, ca peste tot, la sase lei si ajung pana la 12, nu se lasa mai prejos, iar Mihai Culda, patronul, pe care il gasesc band bere la Jos Palaria, localul alaturat al actorului George Mihaita, imi spune ca a investit acum aproape un an in afacere o suta de mii de euro, dar ca merge foarte bine. si aici este un BCR alaturi, iar Mihai Culda imi spune razand ca in cafeneaua lui vin "cei care tocmai au luat un credit de la banca", iar Jos Palaria, unde este de asemenea asociat, "e mai pentru studenti". O alta cafenea-restaurant high-life este Grand Café Galleron, amenajata intr-o veche casa boiereasca din zona Ateneului, cu un design care reuseste sa fie in acelasi timp modern si retro semnat Emelin Hardenman si care le pune la dispozitie clientilor chiar si laptopuri.
Up-grade-ul spatiului public
Una peste alta, boom-ul cafenelelor din Bucuresti e binevenit. Au proliferat pentru ca ofera un spatiu adecvat mai multor scopuri pe timpul zilei si o alternativa mai putin stresanta pentru socializare in general. Insa, de la cafenele "de fite" din Calea Dorobantilor la cafenele "fast-drink" din benzinarii, clasa romaneasca de mijloc si-a revendicat cele mai bune colturi ale spatiului public. Vara, fotoliile si masutele cochete scoase pe trotuar, atunci cand acesta nu e sufocat de poluare si de trafic, reusesc sa creeze o atmosfera de destindere urbana si de contact social intim si cu sens. E suficient sa-ti placa sa stai de vorba si sa bei cafea.
