La Galaţi au apărut coşarii profesionişti, cu atestat recunoscut în Europa. Noul coşar nu mai are imaginea din mărţişoare, se deplasează cu autoutilitara şi are la îndemână o trusă cu scule din care nu lipsesc camera video pentru inspecţia coşului, dispozitivele pentru curăţarea coşului sau detectorul de gaze, care fac diferenţa dintre coşarul clasic şi cel european: ,,Noi putem da avize de bună funcţionare a coşului de fum, dacă acesta corespunde normativelor, lucrăm profesionist, după proceduri stabilite, putem oferi consultanţă, efectuăm inspecţii video pe interiorul coşului”, spune primul coşar modern din Galaţi, Cătălin Burlui.
Un domeniu important, dar ignorat
Curăţarea coşurilor de fum e o necesitate stringentă chiar şi într-un oraş în care la putere este sistemul de încălzire centralizată. La Galaţi, pe lângă câteva mii de locuinţe încălzite cu sobe cu lemne şi cărbuni, trebuie curăţate periodic şi coşurile clădirilor dotate cu centrale termice, cele de la restaurante, dar şi cele de la câteva mii de locuinţe încălzite cu sobe de teracotă racordate la reţeaua de gaze. Distrigaz – Gas de France (GDF) Suez condiţionează furnizarea gazelor de curăţarea sistematică a coşurilor şi dacă nu e prezentată, la fiecare 2 ani, dovada curăţării coşului, GDF Suez întrerupe furnizarea gazelor. În pofida importanţei sale, în acest domeniu nu se ocupau de atestări nici distribuitorul de gaze, nici pompierii, fiind suficientă doar formala înregistrare la primărie a unui PFA.
Apariţia coşarilor moderni
Între timp, la Reghin a apărut o şcoală de coşari, unde sunt instruiţi şi atestaţi coşarii profesionişti. Printre ei se află şi gălăţeanul Cătălin Burlui, de 44 de ani, şi soţia sa, care şi-au luat atestate de coşar profesionist recunoscute în Europa. Au trecut la acest domeniu după ce până în octombrie 2008 au avut o firmă de comerţ cu produse metalurgice ce a intrat în faliment din cauza crizei. ,,Am realizat atunci că în perioada de criză nu vor mai rezista în piaţă decât firmele mari şi mi-am zis că segmentul micilor afaceri, de nişă, din servicii s-ar putea să depăşească perioada dificilă prin care trecem. O cunoştinţă ne-a spus că este cineva la Reghin care s-a apucat să practice coşeritul. M-am interesat şi am aflat despre prima şcoală de coşari profesionişti din România, recunoscută în Europa şi cu acreditare la nivel european. Ne-am înscris la cursuri eu şi soţia, le-am absolvit şi iată-mă coşar”, povesteşte Cătălin Burlui. Cei doi au primit atestarea şi autorizarea de la Asociaţia Hornarilor, a Constructorilor de Coşuri de Fum şi Şeminee (ASFOCH), recunoscută de Societatea Naţională de Coşari Profesionişti. Nu poţi deveni coşar decât dacă faci efectiv cursurile şi atestatul îţi este emis doar dacă faci dovada probelor practice, adică să realizezi un portofoliu de minimum trei lucrări.
Nu figurează în nomenclatorul meseriilor
Nemulţumirea lui Cătălin Burlui şi a colegilor de branşă constă în faptul că meseria de coşar, deşi este una dintre cele mai vechi din lume, nu există în nomenclatorul de meserii al inspectoratelor teritoriale de muncă şi a fost asimilată micilor meşteşugari, de aceea pentru a-şi extinde afacerea nu poate angaja decât muncitori necalificaţi.
