Un nou caz de corupţie în interiorul Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate: un ofiţer de poliţie a acceptat,în schimbul a mii de euro, să fie „instrumentul” prin care traficanţi de substanţe ilegale îşi reglau conturile.
După ce, în ultimele şase luni, au fost arestaţi trei oameni ai legii de la Direcţia de Combatere a Crimei Organizate din Poliţia Română pentru luare de mită, un al patrulea poliţist al aceleiaşi structuri a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru aceeaşi acuzaţie. Ofiţerul de poliţie Cătălin Stanciu se tocmise, pe 10.000 de euro, să-i ofere „protecţie” într-un dosar penal omului de afaceri Ionel Răileanu, patron al firmei bucureştene Radix, care importă pastile de slăbit contrafăcute, se arată în dosarul de la DIICOT.
Pastilele false
Răileanu este implicat indirect în acest dosar, prin interpusul său, Ionel Filip. Acesta, alături de alţi afacerişti – Sorin Oprea şi Adrian Frăţilă -, este cercetat pentru evaziune fiscală, concurenţă neloială şi înşelăciune cu privire la calitatea produselor medicale importate de firmele lor. Pastilele din plante erau prezentate drept naturiste şi legale, deşi conţineau şi substanţe interzise, cum ar fi sibutramina. Anchetatorii DNA au scos la iveală indicii cum că dosarul lui Răileanu ar fi fost pus la cale tot de Stanciu, împreună cu Andrei Petrişor, un concurent al Radix într-ale comerţului cu plante. Legătura dintre Stanciu şi Petrişor este cercetată într-un al doilea dosar deschis de DNA pe numele ofiţerului de poliţie, în urma unui denunţ formulat de afaceristul Sorin Oprea.
„…este mai bine să stauîn banca mea”
Pe 4 mai, Oprea a făcut un denunţ la DNA împotriva lui Cătălin Berti Stanciu. În rechizitoriul întocmit în dosarul poliţistului se arată că Oprea le-a explicat anchetatorilor că ofiţerul a încercat să muşamalizeze un dosar al DIICOT constituit în urma plângerii sale împotriva celorlalţi afacerişti implicaţi în importul de pastile. În denunţul său, Oprea susţine că Stanciu i-a trimis pe fax lui Andrei Petrişor, care nu avea voie să primească documente, raportul de constatare al specialiştilor Poliţiei Române asupra substanţelor ilegale conţinute de pastilele comercializate de firma sa.
„În timpul unei discuţii purtate cu ofiţerul Stanciu Berti Cătălin, (acesta – n.r.) mi-a atras atenţia să fiu sincer şi să spun tot ce ştiu organelor de urmărire penală, iar ulterior denunţului meu, acelaşi ofiţer mi-a spus să nu mai comunic avocatului meu toate detaliile din denunţ, dar şi referitoare la mersul anchetei, întrucât este mai bine pentru mine să stau liniştit în banca mea”, arată Sorin Oprea în denunţul făcut la DNA. Oprea mai susţine că Stanciu a favorizat anumite persoane şi firme din dosarul sibutraminei, cum ar fi Andrei Petrişor, Radu Talpoş, SC Radix. Procurorii DNA scriu în rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată pe Stanciu că unele informaţii din denunţul lui Oprea deja se confirmă. „Mai mult decât atât, se constată faptul că, într-adevăr, în timp ce, pe data de 26.04.2010, inculpatul Stanciu Berti Cătălin le prezenta date din dosar învinuitului Niţă Emanuel (…), poliţistul a făcut vorbire despre denunţul lui Oprea Sorin şi a oferit informaţii despre cum vor decurge eventualele cercetări”, arată procurorii DNA. Emanuel Niţă este cel care a intermediat înţelegerea de 10.000 de euro dintre patronul Radix şi poliţistul Stanciu, rezultă din rechizitoriu. Trimis şi el în judecată alături de Stanciu, Niţă a povestit procurorilor toată desfăşurarea afacerii de corupţie .
Arestările au început anul trecut
Pe 30 aprilie 2009, Curtea de Apel Bucureşti aresta primii doi poliţişti de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate în urma unui flagrant al procurorilor DNA. Este vorba de Adrian Mărgărit şi Adrian Cupe, acuzaţi că i-au cerut irakianului Al Dulaimi 30.000 de euro pentru a-i închide un dosar penal. În luna septembrie a aceluiaşi an, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ridicau un al treilea poliţist din cadrul structurii: Camelia Nicolescu, care a cerut 30.000 de euro şpagă. Nicolescu a făcut declaraţii complete în faţa procurorilor DNA, sugerând că la Crimă Organizată corupţia era o „practică curentă”.
