Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, şi-a retras sesizările abia depuse la Curtea Constituţională şi la ANI, în care denunţa incompatibilitatea judecătoarei Iulia Motoc.
Retragerea sesizărilor a apărut în contextul în care lideri europeni – socialişti şi populari- au criticat excesele puterii de la Bucureşti, care aduc atingere independenţei Justiţiei.
Imediat după ce Curtea Constituţională a decis că România este reprezentată la Consiliul European de preşedintele ţării şi că votul uninominal pur este neconstituţional, liderii USL au acuzat Curtea de partizanat în favoarea lui Traian Băsescu. Atunci, premierul Victor Ponta a declarat că nu va ţine cont de decizia judecătorilor constituţionali şi chiar s-a dus la summitul de la Bruxelles în locul lui Traian Băsescu. Tot atunci, Titus Corlăţean, într-o emisiune TV, i-a acuzat de incompatibilitate pe preşedintele CCR Augustin Zegrea şi pe judecătoarea Iulia Motoc. Sesizările trimise atât la Curtea Constituţională, cât şi la Agenţia Naţională de Integritate au vizat-o însă doar pe Iulia Motoc, probabil pentru că n-au avut ce invoca in cazul preşedintelui Zegrean.
În sesizările sale, Titus Corlăţean a arătat că, în afară de funcţia de judecător constituţional, Iulia Motoc mai este expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administraţie al Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale ale Uniunii Europene şi membru al Comitetului Consultativ al Convenţiei-cadru privind Protecţia Minorităţilor Naţionale.
De asemenea, ministrul mai susţinea că, în conformitate cu regulamentele organizaţiilor internaţionale menţionate, membrii organismelor menţionate sunt beneficiari ai unor drepturi băneşti (diurnă, cheltuieli de deplasare), după cum urmează: activitatea în sistem ONU – 400-450 USD pentru fiecare zi de participare; Consiliul de Administraţie al Agenţiei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – 173 euro pentru fiecare zi de participare; Comitetul Consultativ al Convenţiei-cadru privind Protecţia Minorităţilor Naţionale – 175 euro pentru fiecare zi de participare.
Titus Corlăţean mai preciza în sesizări că, potrivit dispoziţiilor legale, „funcţia de judecator este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior’.
Iulia Motoc nu a ascuns funcţiile deţinute în structurile ONU şi UE, le-a trecut în CV, în declaraţiile de avere şi de interese, iar plenul Curţii a fost înştiinţat şi s-a stabilit că judecătoarea nu se află în situaţie de incompatibilitate. În plus, situaţia ei este cunoscută şi la nivel înalt în cadrul UE. Dacă Titus Corlăţean nu şi-ar fi retras sesizările atât de la CCR cât şi de la ANI, demersul său era încă o probă că noua putere de la Bucureşti vrea să-şi subordoneze justiţia la cel mai înalt nivel, folosindu-se de orice pretext, chiar neintemeiat, pentru a incălca legile democraţiei.
