Meciul dintre Simona Halep şi Garbine Muguruza s-a jucat în mare parte la serviciu şi la retur. Senzaţia continuă că Simona e în urmă, că înoată contra curentului de la început în schimburi s-a datorat faptului că Garbine a returnat mai bine decât ea şi a avut procentaje mai bune pe toate categoriile legate de serviciu şi retur cu excepţia aşilor. Diferenţa de 10-15% în favoarea Muguruzei la procentajele pe aceste categorii i-au dat marja necesară pentru a intra în schimburi avantajată din start.
Odată intrate în schimburi, tot Garbine a fost cea mai inspirată, făcând ce făcea Simona în mod normal: a deschis terenul prima, a atacat cu reverul (mai ales în cros a făcut multe pagube azi), a ţinut-o tot timpul pe Simona pe fugă. Adâncimea loviturilor ei a fost mai bună (o statistică din timpul meciului contoriza că doar 12% dintre loviturile spaniolei aterizaseră în careu, cu 40% din ele împinse foarte aproape de linia de fund). Simona, de cealaltă parte, a fost trădată şi de lovitura de dreapta, cu care a făcut destule greşeli, şi de rever, care n-a mai găsit tuşele şi colţurile atât cât şi-ar fi dorit ea, şi în general de profunzimea loviturilor ei, care n-a fost suficientă pentru a o împinge în defensivă pe Garbine. De puţinele dăţi când a reuşit totuşi s-o pună pe Muguruza pe fugă, aceasta s-a achitat cu brio de sarcină, reuşind să fie periculoasă şi să lovească bine şi defensiv (mai ales reverul în cros, lovitură cu care s-a scos de câteva ori din nişte poziţii foarte complicate).
