La Opera Maghiara de Stat din Cluj-Napoca s-a desfasurat, intre 30 mai si 14 iunie, Concursul international pentru dirijorii de opera, la care au participat 36 de dirijori din 16 de tari ale lumii. Dorind sa aflam “istoria” acestei manifestari i-am adresat cateva intrebari directorului acestei institutii de cultura, Simon Gabor.
Reporter: – Domnule director, cum ati ajuns sa organizati o asemenea manifestare pentru un domeniu, zic eu, extrem de pretentios si de dificil: dirijorii de opera?
Simon Gabor: – Intr-adevar, a fost, dupa toate informatiile mele, o manifestare pana acum unica, un asemenea concurs nemaifiind niciunde organizat in lume. Deci, o premiera mondiala. Cum am ajuns la ea? Printr-un birou de impresariat american condus de Anthony Armore, care are si la Viena o reprezentanta denumita “Blue Danube Production”. Aceasta a luat legatura cu noi si ne-a propus o colaborare pentru un curs de maiestrie pentru dirijori. Ceea ce n-am putut accepta, avand in vedere ca la Academia de Muzica “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca exista o clasa foarte buna de dirijori, de unde si noi primim tineri foarte talentati si bine pregatiti. Astfel ca, in cadrul acestor discutii, mi-a venit ideea unui concurs pentru dirijorii de opera, ceea ce, ziceam, va fi o noutate si, poate, va avea un ecou de amploare. Colaboratorii nostri din Viena, antrenand in “acest joc” si alt birou “Balkan Opera Network” din Sofia (Bulgaria), au primit cu interes ideea mea. Desi materializarea ei comporta o enorma munca de organizare si de planificare, dar si punere la punct a unei metodologii de desfasurare a lui, avand in vedere ca ne puteam trezi cu o multime de candidati gata sa ia parte la el. Ceea ce s-a si intamplat.
R: – Asa ati ajuns la cele trei faze de departajare, despre care am scris in ziarul nostru, nu?
S. G.: – Da, dar cu mentiunea ca si cei 40 de dirijori inscrisi initial, din care doi s-au retras din motive personale, au fost departajati la Viena dintr-un numar mai mare, departajare facuta pe baza casetelor trimise inainte. Ne-am consultat intens si pentru alegerea celor mai potrivite partituri, care sa permita juriului evidentierea calitatilor profesionale ale candidatului, talentul si maiestria lui. Ne-am oprit pentru prima etapa, cea mai dificila, prin numarul mare al dirijorilor intrati in concurs, la operele “Cavalleria Rusticana”, in limba italiana, si “Carmen”, in franceza, compozitii care pretind mult de la dirijori, solistii si corul aparand pe scena “zid”, fara a se recurge la miscare. Erau partiturile de start la care au luat parte 36 de dirijori. Dupa care, in etapa a doua ramaneau numai 18 dirijori in concurs. Deci s-a facut un dirijat pe parti mici din partitura, de circa 20 de minute, pentru fiecare candidat. Pentru etapa a doua am ales operele “Rigoletto” si “Boema”, iar in etapa a treia “Castelul lui Barba Albastra” de Bartok Bela. Pentru acest program, in prealabil, am purtat o corespondenta zilnica intre noi, prin e-mail si fax, perfectandu-l pe parcurs timp de un an. Difuzat apoi pe pagina web. Asa a fost facut cunoscut in toata lumea din Japonia sau Brazilia pana in Thailanda. Personal am tinut sa-l denumim “Bela Bartok”, pentru ca in 2005 se aniverseaza 60 de ani de la moartea acestuia, iar anul viitor 125 de ani de la nasterea lui. De aceea am dorit ca si finalul concursului sa cuprinda opera lui Bela Bartok, “Castelul lui Barba Albastra”, o opera intr-un act, este foarte trista, dramatica, opera ce are doua personaje si o muzica adecvata povestirii. Ea este cantata la Budapesta, Praga, Bratislava, pe alte scene, inclusiv pe a noastra. De altfel, Bela Bartok mai are un balet “Printul cioplit din lemn” si “Mandarinul Miraculos”, un alt balet, ultimul fiind de altfel in repertoriul actual al institutiei noastre.
R: – Cum s-au comportat dirijorii nostri?
S. G.: – Zic, bine, Adrian Morar, din Cluj, a intrat in etapa a doua, ceea ce, la concurenta care a fost, este un merit. Desigur, poate doriti sa ma intrebati de ce au fost totusi asa putini dirijori inscrisi din Romania? Primul motiv sau poate cel mai hotarator a fost costul cam piperat pentru noi: 40 euro la inscriere si 450 euro la intrarea in concurs. Dar aceasta suma a acoperit doar circa jumatate din cheltuieli. Dar ce m-a mirat mult a fost faptul ca la acest concurs n-au venit sa-l vada si sa-l “judece” oamenii de profesie, mai ales ca avem in Cluj destui, avand in vedere existenta Academiei de Muzica, a unei filarmonici si a altor formatii unde sunt oameni cunoscatori si interesati de arta dirijatului. Dar, ma rog, sa lasi sa-ti scape ocazia unui concurs care a adunat la Cluj-Napoca o multime de dirijori din toata lumea, imi ridica anumite semne de intrebare. Dar, ma rog, asta-i situatia.
R: – Multumesc.
