Gazele de şist ar putea ajuta europenii să obţină un preţ mai bun din partea companiei ruse Gazprom, a declarat, vineri, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, citat de AFP, notează Jurnalul.ro.
“Sunt sigur că gazele de şist sunt un bun instrument în negocierile noastre pe termen lung cu Gazprom şi Rusia”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă susţinute cu ocazia vizitei la Vilnius. El a adăugat că Gazprom, actualmente unicul furnizor de gaze pentru Lituania, le vindea foarte scump acestui stat baltic.
“Nu este acceptabil ca preţul gazelor în Lituania să fie cu 20, 30 sau 40% mai mare decât în ţările vecine sau decât în ţara mea, Germania”, a declarat Oettinger. “În definitiv, trebuie să ajungem la un acelaşi preţ de la Lisabona, la Vilnius, de la Londra, la Atena”, a adăugat el.
Lituania, fostă republică sovietică având 3 milioane de locuitori, şi-a evaluat rezervele de gaze de şist la circa 30-50 de miliarde de metri cubi. Guvernul lituanian intenţionează să semneze un acord cu grupul american Chevron, interesat de explorarea rezervelor de gaz şist în vestul ţării.
Dar exploatarea gazului de şist se loveşte de temeri privind tehnica fracturării hidraulice, considerată drept periculoasă pentru mediu şi sănătatea populaţiei care locuieşte în apropierea zăcămintelor.
Parlamentul Lituaniei intenţionează să adopte noi legi pentru a întări reglementarea protecţiei mediului referitoare la condiţiile de exploatare a gazelor de şist.
Vilnius doreşte să spargă monopolul Gazprom privind aprovizionarea sa energetică – o moştenire din epoca sovietică – prin construirea unui terminal de gaz lichefiat care ar trebui să fie operaţional până la finele lui 2014, şi a unui gazoduct cu Polonia. Lituania studiază şi realizarea unui proiect de centrală nucleară cu vecinii săi baltici din Letonia şi Estonia.
În România, ministrul Mediului, Rovana Plumb, susţine că explorarea gazelor de şist în România nu prezintă niciun risc, pentru că aceasta se face ca şi în cazul explorării gazelor convenţionale, şi nu prin fracturare hidraulică, şi a precizat că a dat aviz de mediu pentru explorarea în zona Dobrogea. “Orice investiţie trebuie să respecte toate normele şi regulamentele în ceea ce priveşte protecţia mediului. Atât timp cât în ceea ce priveşte explorarea gazelor de şist în România nu se utilizează metoda de fracturare hidraulică, din punct de vedere al protecţiei mediului nu există niciun risc. Aşa că, atât pentru zona Dobrogea, cât şi pentru celelalte zone unde s-a solicitat de către companiile străine licenţe în ceea ce priveşte prospectarea şi explorarea, din punct de vedere al mediului se poate elibera acel aviz de mediu, neexistând niciun risc”, a declarat Rovana Plumb.
Ea a mai spus că această explorare a gazelor de şist durează aproximativ cinci ani, iar după această perioadă pot apărea tehnologii moderne mai puţin riscante pentru mediu. Rovana Plumb a mai spus că pentru a vedea dacă ţara noastră dispune de gaze de şist trebuie realizată această etapă de explorare
