Procesul electoral care va avea loc odată ce Francisc va fi îngropat, este secret și doar fumul alb care va ieși de pe hornul Capelei Sixtine, va spune lumii că a fost ales un nou Papă
Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia, francez, în vârstă de 66 de ani. Potrivit presei franceze, el este cunoscut în unele cercuri catolice interne sub numele de Ioan al XXIV-lea. Papa Francisc a glumit odată că succesorul său ar putea lua numele de Ioan al XXIV-lea. Aveline este cunoscut pentru natura sa populară, disponibilitatea sa de a face glume și apropierea ideologică de Francisc, în special în ceea ce privește imigrația și relațiile cu lumea musulmană. Este și un intelectual serios, cu doctorat în teologie și licențiat în filozofie, scrie Reuters.
S-a născut în Algeria într-o familie de imigranți spanioli care s-au mutat în Franța, după independența Algeriei și a trăit cea mai mare parte a vieții în Marsilia, un port care a fost o răscruce de culturi și religii de secole. Sub Francisc, Aveline a făcut pași mari în carieră, devenind episcop în 2013, arhiepiscop în 2019 și cardinal, trei ani mai târziu. Situația sa a fost îmbunătățită în septembrie 2023, când a organizat o conferință internațională a Bisericii pe teme mediteraneene, la care Papa Francisc a fost invitatul vedetă. Dacă ar obține postul de top, Aveline ar deveni primul papă francez din secolul al XIV-lea, o perioadă tulbure în care papalitatea s-a mutat la Avignon. De asemenea, ar fi cel mai tânăr papă de la Ioan Paul al II-lea. El înțelege, dar nu vorbește italiană, potențial un dezavantaj major pentru o slujbă care poartă și titlul de Episcop al Romei și necesită multă familiaritate cu jocurile de putere și intrigile romane.
…….
Cardinalul Peter Erdo, maghiar, în vârstă de 72 de ani. Dacă Erdo este ales, el ar fi inevitabil văzut ca un candidat de compromis, cineva din tabăra conservatoare care a construit totuși punți cu lumea progresistă a lui Francisc. Erdo a fost deja considerat un candidat papal la ultimul conclav din 2013, datorită contactelor sale extinse cu Biserica în Europa și Africa, precum și faptului că a fost văzut ca un pionier al noii evanghelizări, de a reaprinde credința catolică în națiunile avansate secularizate, o prioritate de vârf pentru mulți cardinali. El se clasează ca un conservator în teologie și în discursurile din întreaga Europă, subliniind rădăcinile creștine ale continentului. Cu toate acestea, el este, de asemenea, văzut a fi pragmatic și nu s-a ciocnit niciodată deschis cu Francisc, spre deosebire de alți clerici cu mentalitate tradițională.
…..
Cardinalul Mario Grech, secretar general al Sinodului Episcopilor, maltez, în vârstă de 68 de ani. Grech provine din Gozo, o insulă mică, parte din Malta, cea mai mică țară din Uniunea Europeană. A fost numit de Papa Francisc secretar general al Sinodului Episcopilor, o poziție grea în Vatican. Privit inițial ca un conservator, Grech a devenit un purtător de reforme ale lui Francisc în cadrul Bisericii, mișcându-se brusc cu vremurile. În 2008, mai mulți cetățeni homosexuali maltezi au declarat că părăsesc Biserica, în semn de protest față de ceea ce ei considerau atitudinea anti-LGBT a pontifului de atunci, Papa Benedict. Grech le-a oferit puțină simpatie la acea vreme, dar vorbind la Vatican în 2014, el a cerut Bisericii să accepte membrii săi LGBT și să fie creativă în găsirea de noi modalități de a aborda situațiile familiale contemporane. A doua zi, Papa Francisc l-a bătut pe umăr la micul dejun și l-a complimentat pentru discurs. În 2018, Grech a vorbit despre felul în care a savurat provocările cu care se confruntă Biserica. „Trecem printr-o perioadă de schimbare. Și pentru mine, acesta este un lucru foarte pozitiv”, a declarat el pentru ziarul Malta Today. Aliații lui Grech insistă că are prieteni atât în taberele conservatoare, cât și în cele moderate și că este cunoscut de mulți cardinali, un avantaj clar într-un conclav în care atât de mulți cardinali sunt relativ necunoscuți unul pentru celălalt. Venind dintr-o țară mică, alegerea sa ca papă nu ar crea bătăi de cap diplomatice sau geopolitice.
……
Cardinalul Juan Jose Omella, arhiepiscop de Barcelona, spaniol, în vârstă de 79 de ani. Omella este un om după inima Papei Francisc. Nepretențios și bun, el duce o viață umilă în ciuda titlului său înalt, dedicându-și cariera bisericească îngrijirii pastorale, promovând justiția socială și întruchipând o viziune plină de compasiune și incluzivă a catolicismului. „Nu trebuie să vedem realitatea doar prin ochii celor care au cel mai mult, ci și prin ochii săracilor”, a spus el pentru site-ul de știri Crux în aprilie 2022, în cuvinte care reflectă viziunea asupra lumii a lui Francisc. S-a născut în 1946 în satul Cretas din nord-estul Spaniei. După ce a fost hirotonit în 1970, a slujit ca preot într-un număr de parohii spaniole și a petrecut, de asemenea, un an ca misionar în Zair, acum Republica Democrată Congo. Subliniind devotamentul său față de cauzele sociale, din 1999 până în 2015 a lucrat îndeaproape cu organizația caritabilă Manos Unidas din Spania, care abordează foametea, bolile și sărăcia în lumea în curs de dezvoltare. A devenit episcop în 1996 și a fost promovat arhiepiscop al Barcelonei în 2015. La doar un an mai târziu, Francisc i-a dat o pălărie roșie de cardinal, o mișcare văzută ca o susținere clară a tendințelor progresiste ale lui Omella, în contrast cu elementele mai conservatoare care dominau cândva Biserica Spaniolă.
….
Cardinalul Pietro Parolin, italian, diplomat al Vaticanului, în vârstă de 70 de ani. Un favorit al pariorilor, Parolin este văzut ca un candidat de compromis între progresiști și conservatori. El a fost diplomat al Bisericii pentru cea mai mare parte a vieții sale și a servit ca secretar de stat al Papei Francisc din 2013, anul în care Francisc a fost ales. Poziția este asemănătoare cu cea a unui prim-ministru, iar secretarii de stat sunt adesea numiți „adjunctul Papei” deoarece ocupă locul doi după pontif în ierarhia Vaticanului. Parolin a ocupat anterior funcția de ministru adjunct de externe sub Papa Benedict, care în 2009 l-a numit ambasador al Vaticanului în Venezuela, unde a apărat Biserica împotriva măsurilor de atunci, Hugo Chavez. A intrat în serviciul diplomatic al Vaticanului la doar trei ani după hirotonirea sa preotească în 1980, așa că experiența sa pastorală este limitată. Dar un factor în favoarea lui este că vorbește mai multe limbi.
….
Cardinalul Luis Antonio Gokim Tagle, filipinez, în vârstă de 67 de ani. Tagle este adesea numit „Franciscul asiatic” din cauza angajamentului său similar față de justiția socială și, dacă va fi ales, ar fi primul pontif din Asia. Pe hârtie, Tagle, care preferă în general să fie numit cu porecla lui „Chito”, pare să aibă toate căsuțele bifate, pentru a-l califica pentru a fi papă. A avut zeci de ani de experiență pastorală de la hirotonirea sa în preoție în 1982. Apoi, a câștigat experiență administrativă, mai întâi ca episcop de Imus și apoi ca arhiepiscop de Manila. Papa Benedict l-a numit cardinal în 2012. Într-o mișcare văzută de unii ca o strategie a lui Francisc de a-i oferi lui Tagle o experiență a Vaticanului, papa l-a transferat, în 2019, din Manila și l-a numit șef al brațului misionar al Bisericii, cunoscut oficial ca Dicasterul pentru Evanghelizare. El provine din ceea ce unii au numit „plămânul catolic al Asiei”, deoarece Filipine are cea mai mare populație catolică din regiune. Mama lui era filipineză de etnie chineză. Vorbește fluent italiană și engleză. Între 2015 și 2022, a fost liderul principal al Caritas Internationalis, o confederație a peste 160 de organizații catolice de ajutorare, servicii sociale și dezvoltare din întreaga lume.
….
Cardinalul Joseph Tobin, arhiepiscop de Newark, NJ, american, în vârstă de 72 de ani. Este puțin probabil să fie ales primul papă american, dar dacă ar fi pregătiți cardinalii pentru asta, Tobin ar părea cea mai probabilă posibilitate. Fost lider global al unui important ordin religios catolic cunoscut sub numele de Redemptoriști, nativul din Detroit a petrecut timp în țări din întreaga lume și vorbește fluent italiană, spaniolă, franceză și portugheză. El are, de asemenea, experiență în serviciul Vaticanului și în poziții de vârf în biserica din SUA. Tobin a servit o perioadă ca al doilea comandant al unui birou al Vaticanului în perioada 2009-2012, iar apoi a fost numit de Papa Benedict ca arhiepiscop de Indianapolis, Indiana. Francis l-a promovat cardinal în 2016, iar mai târziu l-a făcut arhiepiscop de Newark.
…..
Cardinalul Peter Kodwo Appiah Turkson, ghanez, oficial al Vaticanului, în vârstă de 76 de ani. De la începuturile umile într-un mic oraș african, cardinalul Peter Turkson a trecut la lucruri mari în Biserică, făcându-l un candidat pentru a deveni primul papă din Africa sub-sahariană. El combină un trecut pastoral lung de îngrijire a congregațiilor din Ghana cu experiența practică în conducerea mai multor birouri ale Vaticanului, precum și abilități puternice de comunicare. Turkson s-a născut în Wassaw Nsuta, în ceea ce se numea atunci Coasta de Aur în Imperiul Britanic. Tatăl său a lucrat într-o mină din apropiere și s-a dublat ca tâmplar, în timp ce mama lui vindea legume în piață. A studiat la seminarii din Ghana și New York, a fost hirotonit în 1975, apoi a predat în fostul seminar din Ghana și a făcut studii biblice avansate la Roma. Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit arhiepiscop de Cape Coast în 1992 și 11 ani mai târziu l-a făcut primul cardinal din istoria statului vest-african.
…
Matteo Maria Zuppi, italian, arhiepiscop de Bologna, în vârstă de 69 de ani. Când Zuppi a primit o promovare în 2015 și a devenit arhiepiscop de Bologna, presa națională s-a referit la el drept „Bergoglio italian”, datorită afinității sale cu Francisc, papa argentinian care s-a născut Jorge Mario Bergoglio. Zuppi va fi primul papă italian din 1978. La fel ca Papa Francisc când locuia la Buenos Aires, Zuppi este cunoscut ca un „preot al străzii”, care se concentrează asupra migranților și a săracilor și nu îi pasă de fast și protocol. Poartă numele de „Părintele Matteo”, iar în Bologna folosește uneori o bicicletă, mai degrabă decât o mașină oficială. Zuppi a numit mișcarea pentru musulmani un gest normal de respect și curtoazie. Dacă ar fi făcut papă, conservatorii l-ar privi probabil cu suspiciune. Victimele abuzurilor sexuale din Biserică ar putea, de asemenea, să obiecteze, deoarece Biserica Catolică Italiană, pe care o conduce din 2022, a întârziat să investigheze și să rezolve problema.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
