„În ultimii 15 ani, pământul, fiind ieftin, mulţi cetăţeni străini au cumpărat cu nemiluita, nu l-au folosit neapărat pentru agricultură sau pentru biomasă sau pentru alte scopuri, cât de cât lucrative, ci pentru speculaţii. Ei, acest lucru trebuie, după mine, îngrădit”, susţine ministrul de externe, Teodor Baconschi. Această declaraţie vine la doar o lună după ce oficialul s-a arătat la fel de deranjat de „acest apetit (n.r. al străinilor) pentru terenurile româneşti”.
Străinii, concurenţii fermierilor
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LIPA), Nicolae Sitaru, are mai multe motive pentru care îi dă dreptate ministrului de Externe. În primul rând, consideră că România a făcut o eroare imensă când a deschis piaţa funciară şi a permis oricui vine în România să cumpere pământ.
„O greşeală care nu ştiu când şi dacă va fi remediată vreodată. Neoficial, se zice că un milion de hectare s-au vândut deja străinilor. Încă unul s-a scos din circuitul agricol pentru construcţii. Deci în 10 ani, un sfert din pământul arabil al ţării s-a dus. O fi bine să mergem pe drumul ăsta?”, se întreabă reprezentantul producătorilor. Străinii cumpără terenul pentru speculă, nu pentru a-i schimba destinaţia şi a construi imobile, mai spune Sitaru, care precizează că nu are absolut nimic împotriva acelor nerezidenţi care cumpără terenul pentru a-l lucra.
„E vorba însă de fonduri de investiţii străine, cu foarte mulţi bani, cărora fermierii români nu le pot face competiţie. Ei cumpără terenurile fără ca noi să avem niciun fel de protecţie. Normal că orice vânzător de pământ vinde la cel care-i dă mai mult”, spune Sitaru.
MADR: „Din 2008 a scăzut interesul străinilor”
Pe de altă parte, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, nu împărtăşeşte îngrijorarea ministrului de Externe.
„A fost o perioadă, în primii ani după intrarea României în UE, străinii au cumpărat teren pentru speculaţii imobiliare. Acum nu se mai întâmplă asta. În primul rând, nu mai sunt terenuri comasate şi oamenii şi-au dat seama că încep să se mişte treburile în agricultură şi nu prea mai sunt tentaţi să vândă terenurile. Din 2008, chiar a scăzut interesul străinilor pentru terenul agricol”, spune secretarul de stat, potrivit căruia suprafaţa deţinută de străini n-ar depăşi 600.000 de hectare, din totalul de teren agricol de 9 milioane de hectare. Acesta nu este îngrijorat şi pentru că străinii nu schimbă destinaţia tipului de teren: „Terenul rămâne agricol. Nu contează cine-l deţine”.
Străinii, spune Rădulescu, au mers pe ideea că odată cu intrarea României în 2007, o să fie o explozie a preţului la terenul arabil. Ceea ce nu s-a întâmplat, de unde şi apetitul mai scăzut de acum al nerezindenţilor pentru pământul românesc.
