Lichidarea liderului reţelei teroriste al Qaeda, Osama bin Laden, printr-o operaţiune specială de tip comando executată de trupele speciale ale Marinei SUA (SEAL) este un exemplu de succes militar care a îndeplinit toate atributele unei astfel de misiuni: rapidă, bine executată, fără victime în echipă sau colaterale. Cu toate acestea, a fost aşezată doar pe locul 2 în istoria succeselor militare de tip comando.
După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, astfel de operaţiuni au ajuns să fie des folosite de armatele moderne. Jurnaliştii de la dailybeast.com au apelat la trei experţi militari pentru a stabili care au fost cele mai bune 13 operaţiuni comando după 1945. Maiorul John J. Plaster (fost membru al trupelor speciale ale Armatei SUA şi expert lunetist), plutonierul Terry Schappert (veteran al Beretelor Verzi) şi colonelul Joe Felter (cercetător la Stanford University şi fost director al Centrului de Combatere a Terorismului de la Universitatea West Point) au ordonat aceste misiuni de la cea mai prost executată la cea mai de succes.
13. Criza ostaticilor de la şcoala din Beslan (1-3 septembrie 2004)
A fost misiunea cu cel mai prost rezultat din istoria modernă şi a avut loc în Osetia de Nord, la Beslan. Zeci de separatişti ceceni au luat ostatici aproximativ 1.200 de elevi într-un gimnaziu din Beslan, pe care l-au înţesat cu explozibili. Trupele ruseşti au înconjurat şcoala, dar în a treia zi negocierile s-au blocat. Două bombe ale cecenilor au fost detonate şi s-a dezlănţuit haosul. Rezultatul: între 300 şi 400 de morţi şi aproape 1.000 de răniţi. Criza a fost folosită de Vladimir Putin, pe atunci preşedintele Rusiei, pentru a-şi spori autoritatea prin legi care îi dădeau mai multe puteri.
12. Operaţiunea “Gheara vulturului” (Eagle Claw) din Iran (24-25 aprilie 1980)
52 de cetăţeni americani au fost luaţi ostatici la ambasada SUA din Teheran. Operaţiunea de salvare a fost un rateu total pentru trupele speciale americane. Au încercat să intervină aerian şi să stabilească o pistă de aterizare în deşert, pentru a extrage ostaticii eliberaţi, dar au fost surprinşi de o furtună de nisip tocmai când stabiliseră contactul cu un autobuz plin cu civili. S-a creat haos şi un elicopter s-a izbit de un avion de transport C130. Au murit opt oameni, iar restul forţelor au fost evacuate, abandonând şase elicoptere în deşert. Imaginea armatei SUA a fost grav şifonată.
11. Masacrul de la Munchen (5-6 septembrie 1972)
Teroriştii palestinieni ai grupării “Septembrie Negru” au luat ostatici 11 atleţi israelieni în timpul Jocurilor Olimpice de Vară de la Munchen. Lunetiştii şi forţele speciale germane au fost slab pregătite, nu au comunicat între ele şi au ratat operaţiunea de salvare. Toţi atleţii ostatici au murit, alături de un poliţist şi cinci terorişti. Germania, de teamă să nu fie percepută ca un agresor militar, aşa cum a fost în cele două războaie mondiale, nu avea nici un fel de trupă militară pregătită pentru aşa ceva. După tragedia de la Munchen, a luat naştere GSG 9, unitatea specială antiteroristă a Poliţiei Federale Germane.
10. Operaţiunea “Pacheţelul sclifosit” (Nifty Package) (20 decembrie 1989)
A fost o parte a operaţiunii “Cauză dreaptă” (Just Cause) prin care SUA au încercat să-l înlăture de la putere pe dictatorul Manuel Noriega din Panama, folosind 10.000 de soldaţi. În această parte a operaţiunii, 50 de puşcaşi marini ai SEAL l-au ţintit direct pe dictator. Patru au murit, în timp ce Noriega le fugea de sub nas cu un avion, de pe pista de la Paitilla. A fost prins abia în ianuarie 1990, la ambasada Vaticanului, unde se ascunsese.
9. Operaţiunea “Black Hawk la pământ” (3-4 octombrie 1993)
A avut loc în timpul operaţiunii “Şarpele gotic”, prin care trupele americane au încercat să-l captureze pe Mohamed Farrah Aidid, lider al luptătorilor din capitala Somaliei, Mogadishu. 120 de soldaţi ai trupelor Army Rangers, Delta Force şi SEAL au fost prinşi într-o ambuscadă, după ce două elicoptere Black Hawk au fost doborâte de somalezi cu lansatoare de rachete. Zeci de soldaţi americani au fost capturaţi şi ucişi cu cruzime, în plină stradă de mulţimea din Mogadishu, iar de partea cealaltă au murit sute de somalezi. O echipă de intervenţie a salvat însă în jur de 100 de soldaţi dintre cei aflaţi în ambuscadă.
8. Misiunea de salvare a Jessicăi Lynch (1 aprilie 2003)
Jessica Lynch era un soldat de 20 de ani când trupa ei a fost atacată în Irak, lângă Nasiriyah. Nouă soldaţi americani au murit, iar ea a fost luată prizonier. Operaţiunea de salvare s-a transformat într-un spectacol mediatic, fiind prima salvare a unui prizonier de război american după al doilea Război Mondial. Intervenţia a fost făcută de Army Rangers şi de SEALs, care au salvat-o. Nu au ieşit la suprafaţă detalii despre misiune, dar mass media din SUA a ajuns la concluzia că operaţiunea a fost mult “umflată” de autorităţi, pentru a culege lauri.
7. Misiunea de salvare a căpitanului Scott O’Grady (iunie 1995)
La sfârşitul războiului din Bosnia, avionul căpitanului Scott O’Grady a fost doborât de o rachetă sol-aer. Militarul s-a paraşutat, dar a fost dat dispărut timp de o săptămână, fără să-şi poată contacta camarazii. Misiunea de salvare a implicat 20 de puşcaşi marini şi 20 de avioane de suport şi s-a desfăşurat pe timp de zi, pentru că starea lui O’Grady era foarte gravă. Câteva avioane au fost atinse de inamici, dar nu a murit nimeni. “Politic vorbind, probabil că cei mai mulţi oameni se întreabă cine dracu’ mai e şi Scott O’Grady? Dar din punct de vedere militar, el s-a ascuns timp de şase zile, mâncând iarbă şi făcând totul cum trebuie: s-a ascuns ziua şi s-a mişcat noaptea”, spune plutonierul Terry Schappert.
6. Operaţiunea Coasta de Fildeş (21 noiembrie 1970)
Obiectivul iniţial era salvarea a mai mult de 60 de prizonieri de război americani din închisoarea Son Tay, de lângă Hanoi, Vietnamul de Nord. Când trupele speciale au aterizat, nu au găsit picior de american acolo, toţi prizonierii fuseseră mutaţi. Cu toate acestea, operaţiunea este considerată un succes tactic şi a devenit un caz de manual pentru operaţiunile comando. Apărarea închisorii a fost distrusă de elicoptere, un alt convoi de elicoptere a aterizat în curtea închisorii. În timp ce zeci de soldaţi vietnamezi au fost ucişi, americanii nu au înregistrat nici o pierdere. În urma intervenţiei, regimul de la Hanoi a început să trateze mai bine prizonierii de război.
5. Capturarea lui Khalid Sheikh Mohammed (1 martie 2003)
Operaţiunea a fost mai degrabă un succes de intelligence, decât militar, pentru că mai multe agenţii de informaţii ale SUA au colaborat cu serviciul secret ISI din Pakistan, pentru prinderea unuia dintre autorii atacurilor de la 11 septembrie. În ciuda tehnologiei avansate folosite – sateliţi, dispozitive de urmărire, misiunea a fost un succes datorită unui SMS trimis de un informator. Abdul Quddoos Khan, un bacteriolog care probabil lucra la arme biologice le-a dat mesajul salvator americanilor: “Sunt cu K.S.M”.
4. Salvarea vasului Maersk Alabama (12 aprilie 2009)
Piraţii somalezi care au capturat cargoul Maersk Alabama în largul coastelor Somaliei au cerut bani în schimbul ostaticilor. Echipajul de 20 de oameni i-a îndepărtat pe cei patru piraţi, dar aceştia au fugit cu căpitanul Richard Phillips într-o barcă de salvare. După patru zile de negocieri – piraţii cereau 2 milioane de dolari ca să nu-l omoare pe căpitan, trei lunetişti ai SEAL au reuşit să-i elimine pe trei dintre piraţi, al patrulea predându-se.
3. Raidul de la Cabanatuan (30 ianuarie 1945)
Fără să aibă la dispoziţie tehnologie avansată precum GPS, ochelari cu infraroşu sau elicoptere de asalt, 14 cercetaşi Alamo, 120 de Army Rangers şi 80 de membri ai gherilelor filipineze au eliberat sute de prizonieri americani de război din închisoarea japoneză Cabanatuan, din Filipine. În tip ce un elicopter le-a distras atenţia gărzilor, soldaţii au intervenit rapid. Au murit doi Rangers şi doi prizonieri. A fost o lovitură de imagine dată Japoniei, care s-au trezit cu americanii în propria ogradă.
2. Operaţiunea “Suliţa lui Neptun” (Neptune Spear) (1 mai 2011)
Raidul asupra reşedinţei lui Osama bin Laden de la Abbottabad nu a fost cea mai complexă misiune din punct de vedere tactic, dar politic vorbind este cea mai de succes din istorie. 26 de puşcaşi marini de elită ai SEAL au intervenit cu elicoptere MH-60, iar întreaga operaţiune a implicat 79 de soldaţi şi un câine, conform New York Times.
1. Operaţiunea Fulgerul de la Entebbe (4 iulie 1976)
Teroriştii palestinieni şi germani au deturnat un avion de linie al Air France care plecase din Tel Aviv şi l-au forţat să aterizeze în Uganda, la Entebbe. Fiind susţinuţi de dictatorul Idi Amin, teroriştii au cerut Israelului să elibereze peste 50 de prizonieri în schimbul celor peste 250 de pasageri ostatici. Negocierile s-au prelungit, 147 de pasageri au fost eliberaţi, iar deadline-ul a fost stabilit pe 4 iulie. Liderii israelieni s-au temut că dacă cedează cererilor teroriştilor, va urma un val de atentate. Sprijiniţi de informaţiile serviciului secret Mossad, între 100 şi 200 de soldaţi ai trupelor speciale israeliene au fost aduşi de la o distanţă mai mare decât toată întinderea SUA. Toţi cei 7 terorişti au fost ucişi, dar şi trei ostatici. 104 ostatici au fost salvaţi. Singura pierdere a trupelor israeliene a fost comandorul Yonathan Netanyahu, fratele premierului din Israel. Această operaţiune este considerată de mulţi drept cea mai de succes din istoria trupelor speciale moderne.
