Surse apropiate serviciilor secrete ruse declară că acestea au fost avertizate în urmă cu o săptămână de posibilitatea unui atentat pe aeroportul Domodedovo. Atentatul nu a fost încă revendicat de nici o grupare teroristă.
Site-ul lifenews.ru, care are legături apropiate cu FSB (fost KGB), serviciul secret rus, a anunţat că „un avertisment conform căruia un atentat este în curs de pregătire a fost transmis cu o săptămână înaintea exploziei. Până şi locul exact – după trecerea de punctul de frontieră – a fost numit”. Atât Serviciile Secrete cât şi celelalte autorităţi ruse au refuzat să comenteze ştirea, preşedintele Dmitri Medvedev declarând că „ce s-a întâmplat arată că au existat grave abateri de la măsurile de securitate. Nu este uşor să transporţi o cantitate atât de mare de explozibil. Toţi cei implicaţi în siguranţa şi managementul aeroportului vor fi traşi la răspundere”. Declaraţia preşedintelui a dus la un prim schimb de acuzaţii: în timp ce managerii aeroportului au afirmat că vina aparţine poliţiei, care este responsabilă pentru siguranţa aeroportului, poliţia este de părere că această răspundere este sarcina personalului aeroportului.
Grupările din Caucazul de Nord – suspecţii de serviciu
O sursă din interiorul poliţiei a declarat agenţiei de presă RIA Novosti că între cinci şi şapte kilograme de explozibil au fost folosite pentru atentatul al cărui bilanţ este, până acum, de 35 de morţi şi peste 100 de răniţi. Conform aceleiaşi surse, „atentatul a fost cel mai probabil comis de o femeie kamikaze însoţită de un complice – un mod de operare obişnuit pentru rebelii din Caucazul de Nord”. Sursa respectivă a adăugat că „explozia s-a produs în momentul în care presupusa teroristă şi-a deschis geanta”, dar că nu se poate spune cu siguranţă dacă acesta era planul iniţial sau dacă bomba a explodat prematur. Există, de asemenea şi posibilitatea ca ea să fi fost declanşată de la distanţă – investigatorii ruşi afirmând că sunt căutaţi trei suspecţi care ar fi urmărit explozia de la distanţă, după care ar fi părăsit clădirea aeroportului. Un detaliu macabru este că la locul exploziei a fost găsit un cap de bărbat „cu aspect arab”, eventual de provenienţă nord-caucaziană, despre care se presupune că ar aparţine însoţitorului femeii-kamikaze.
Pe de altă parte, relatările mai multor martori oculari contrazic declaraţiile poliţiei. Astfel, conform acestora, bomba ar fi fost detonată de un bărbat neînsoţit, care, înainte de explozie, ar fi strigat „o să vă omor pe toţi!”.
Confuzie şi învinuiri reciproce
Reacţiile diferitelor organe de stat au stat sub semnul unei con-fuzii generale. Astfel, cifra răniţilor a fost estimată de Ministerul Situaţiilor de Urgenţă la 100, în timp ce Ministerul Sănătăţii a anunţat 126 de răniţi; numărul victimelor identificate variază, de la minister la minister, între 15 şi 26; iar cantitatea de explozibil folosită este estimată de unele surse la 5, de altele la 7 kilograme. De asemenea, munca serviciilor de urgenţă a fost îngreunată de traficul aglomerat dinspre şi către aeroport, multe ambulanţe fiind reţinute în ambuteiajele frecvente în jurul Moscovei la acea oră.
Procurorul general al Rusiei a demarat o anchetă completă asupra respectării legilor privind protejarea transportului public, urmând să stabilească răspunderea diverselor agenţii însărcinate cu siguranţa aeroportului. Totodată, Camera Publică a Rusiei, instituţie aflată în subordinea preşedintelui şi care se ocupă cu monitorizarea activităţii Parlamentului, Guvernului şi a celorlalte agenţii de stat, a cerut „să nu fie trase concluzii premature şi să nu fie pornită o «vânătoare de vrăjitoare» înainte ca ancheta procuraturii să fie finalizată”. Partidele de opoziţie au atacat însă deja guvernul şi serviciile secrete; astfel, partidul Cauza Dreaptă consideră că instituţiile care ar trebui să se ocupe de siguranţa statului sunt „ineficiente şi neajutorate, şi nu au învăţat nimic din atentatele anterioare. Funcţionează foarte bine când este vorba să discrediteze opoziţia sau să deţină persoane care participă la demonstraţii paşnice, dar sunt năuce şi confuze când trebuie să garanteze securitatea unui obiectiv vital”. La rândul lui, purtătorul de cuvânt al uniunii democratice Iabloko a declarat că „atacul ridică întrebări asupra declaraţiilor serviciilor secrete, conform cărora cei care au pus la cale atentatul din metroul moscovit din martie 2010 au fost eliminaţi”.
„Nodul caucazian”
Atentatul sinucigaş de pe aeroportul din Moscova, Domodedovo, a readus în atenţie faptul că Rusia, care va găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă în 2014, rămâne o ţintă majoră a operaţiunilor teroriste. Moscova a reuşit să obţină şi organizarea în 2018 a Cupei Mondiale de Fotbal, iar cele două evenimente sportive implică sosirea a mii de turişti străini. Ori atentatul trimite imaginea unei Rusii aflat la mâna terorismului din cauza instabilităţii în Caucazul de Nord. Chiar preşedintele Dmitri Medvedev a apreciat că terorismul rămâne „ameninţarea cea mai serioasă” pentru Rusia şi a cerut „lichidarea” responsabililor, promiţând întărirea securităţii în jurul viitoarelor JO. „Totul va continua”, consideră Alexei Malaşenko, specialist la Centrul Carnegie. Pentru acest expert, „criza socială din Caucazul de Nord şi prăpastia care separă societatea de autorităţi, multiplicată de factorul religios, reprezintă surse de terorism. Religia nu este la baza fenomenului, dar joacă un rol stimulator”.
Pesimismul analiştilor este împărtăşit de deputatul Ghenadi Gudkov, colonel FSB şi specialist în probleme de securitate. „Noi atentate teroriste sunt inevitabile, din cauza problemelor structurale care există în ţara noastră.”
