Anul acesta s-ar putea decide soarta Palatului Știrbei din București, în prezent domeniu aflat în proprietate privată unde, de zece ani, un investitor încearcă să ridice un ansamblu rezidențial și comercial controversat.
Veche de 180 de ani, fostă reședință de domnitor și fost muzeu de artă socialistă, clădirea monument istoric Palatul Știrbei, de pe Calea Victoriei, găzduiește în prezent un club de noapte, un bistro și o mică galerie de artă. În spatele palatului, unde se întinde acum o grădină de vară, urmează să se ridice un ansamblu rezidențial și comercial care a iscat scandal și controverse în ultimul deceniu.
De-a lungul anilor, fiecare proprietar al Palatului Știrbei a vrut parcă să-i șteargă trecutul. Construită între 1833 și 1835 la ordinul lui Barbu Știrbei, logofăt și ulterior domnitor al Țării Românești, clădirea devine rapid o atracție a orașului. După preluarea de către comuniști, palatul se transformă în muzeu de artă populară, apoi de ceramică și sticlă. La începutul anilor 2000, moștenitoarea familiei Știrbei, baroana Ileana Kripp-Costinescu, recuperează palatul. În 2005, îl vinde pe 10 milioane de euro omului de afaceri Ovidiu Popescu, fost magnat al petrolului în perioada comunistă, președinte al companiei Petrolimportexport SRL. În 2005, acesta propune ridicarea unui complex rezidențial și comercial de lux în spatele Palatului Știrbei. De zece ani, același proiect dezbină în tabere pro și contra, miniștri, ONG-iști, arhitecți, specialiști în urbanism.
Complex rezidențial și comercial, la 17 metri de palat
La sfârșitul lunii iunie 2015, proiectul imobiliar a primit un impuls din partea Primăriei Municipiului București, al cărui arhitect-șef a semnat avizul preliminar de urbanism.
„Pe baza lui poate să își ceară avizele de la alte instituții. După ce le adună, vine cu ele la noi și atunci se dă avizul final. În principiu, se face o hotărâre de Consiliu. Dacă trece, se execută, are dreptul să construiască.”, a explicat pentru „România liberă“ arhitectul-șef Gheorghe Pătrașcu.
Astfel, la 17 metri în spatele palatului ar urma să fie ridicat un complex rezidențial și comercial de șapte etaje, cu o înălțime maximă de 34,5 metri, cu destinația blocuri de locuințe și galerii comerciale de lux. Proiectul prevede un zid de vegetație între Palatul Știrbei și noile clădiri, precum și o parcare subterană de 500 de locuri.
Proiectul mai are nevoie de aprobări, inclusiv de la Comisia Tehnică de Circulație și de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, dar are undă verde de la cele două instituții cu un cuvânt greu de spus: Primăria Municipiului București și Ministerul Culturii.
Arhitectul-șef al Capitalei dă vina pe legile urbanistice și de protecție a patrimoniului pentru această „lucrare complicată, discutată și disputată”.
„Sistemul din România e discutabil. În momentul în care se vinde o proprietate, ar trebui să scrie clar în cartea funciară ce poți să faci pe ea. Într-o țară normală, scrie în cartea funciară: «ți se dă înapoi monumentul în anumite condiții». La noi nu se vrea. El (n.r. – investitorul) are, teoretic, drept de construire prin faptul că apare în reglementări de urbanism ca zonă construibilă. Dar un monument istoric ar trebui să aibă o delimitare a zonei de protecție, care nu e făcută, și o fișă de folosință care, din câte știu eu, nu există la majoritatea monumentelor istorice. Dar primăria nu are nici o structură care să se ocupe de problemele astea.”, spune Pătrașcu, făcând referire la Legea 422 din 2001 de protejare a monumentelor istorice.
La articolul 9, legea precizează că „pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecție, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice și urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural.” Încălcarea acestei obligații se vede cu ochiul liber la Palatul Știrbei, unde funcționează noaptea un club și ai cărui pereți sunt pictați, pe alocuri, cu graffiti. Mai mult, pe fațada laterală se pot observa unele crăpături. Din 2013, terenul este închiriat, în spatele palatului fiind deschisă grădina de vară Eden, iar în interiorul clădirii funcționează un bistro și un club de noapte cu același nume.
Fost ministru al Culturii: „DNA-ul ar trebui să verifice proiectul”
Arhitectul-șef al Capitalei plasează responsabilitatea pe Ministerul Culturii, al cărui aviz, din iunie 2013, a fost momentul de cotitură al proiectului, după scandaluri care au zguduit instituția.
Un opozant al proiectului a fost actualul deputat Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii pe timpul lui Emil Boc.
„Sunt niște probleme evident dubioase. La același proiect, s-a spus «nu» și apoi, «da». Ar trebui ca inclusiv DNA-ul să verifice acel proiect, dacă nu diferă substanțial de prima variantă pe care am refuzat-o eu și apoi și Kelemen Hunor (n.r. – ministrul al Culturii între decembrie 2009 și mai 2012). Strategia domnului Popescu a fost să vină cu o propunere care sfida reglementările urbanistice ca apoi să propună un alt proiect, care depășea și el reglementările, dar aparent făcea o concesie. Am zis «nu» proiectului, încălca legea.”, a declarat Theodor Paleologu pentru „România liberă“, care a fost dat în judecată de investitor pentru că s-a opus construcției.
Palatul Știrbei este monument istoric de clasă A, adică valoarea sa este „națională și universală”. Proprietarii, fie ei autorități publice sau persoane private, sunt obligați să asigure „paza, întreținerea, conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice,” potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
„Monumentul suferise prejudicii ireparabile”
De-a lungul anilor, proprietarul Palatului Știrbei a fost acuzat că lasă monumentul să se degradeze, condiționând conservarea lui de obținerea avizelor pentru proiectul pe care și-l dorea în spatele clădirii istorice. În iulie 2013, Ministerul Culturii, prin semnătura secretarului de stat Radu Boroianu, actual șef al Institutului Cultural Român, a dat aviz pentru restaurarea Palatului Știrbei. Trei luni mai târziu, a avizat și proiectul imobiliar.
„Din păcate, până în 2013, datorită intervenției proprietarilor, monumentul suferise deja prejudicii ireparabile. A fost distrusă o parte din subsolul domeniului, o parte din pivniță, ceea ce pune în pericol real clădirea.”, transmitea în februarie 2014 Ministerul Culturii, motivând astfel decizia de a aviza proiectul imobiliar ca pe o monedă de schimb pentru restaurarea de către proprietar a clădirii istorice.
Cât privește prezentul, oficialii instituției nu au răspuns întrebărilor „României libere“ referitoare la starea actuală a monumentului și la respectarea obligației de conservare pe care o au proprietarii.
Refractar în a oferi informații a fost și proprietarul actual al palatului, Alexandru Popescu: „De unde aveți numărul meu de telefon? E un număr privat. Nu, nu vreau să discutăm.” Acesta a atras recent atenția opiniei publice în urma unui accident nautic pe care l-ar fi provocat pe Lacul Snagov, în urmă căruia un om a murit și alți patru au fost răniți.
Tatăl său, Ovidiu Popescu, decedat în 2011, a încercat ani de zile să convingă arhitecți, comisii de urbanism și de patrimoniu că proiectul “va reda Căii Victoriei un monument și un ansamblu care cuprinde funcțiuni cu caracter public cu scopul de a revitaliza acest bulevard istoric al capitalei”.
Avizul dat recent de primărie încinge încă o dată spiritele, mai multe organizații non-guvernamentale manifestându-și din nou protestul împotriva proiectului. Asociația “Salvați Bucureștiul” și Centrul de Resurse pentru participare publică au lansat recent o petiție prin care critică proiectul.
“Scopul primăriilor marilor orașe este ca urbea să aparțină tuturor oamenilor, și nu unor grupuri exclusiviste. Este inacceptabil ca un oraș să sacrifice clădirile de patrimoniu în favoarea intereselor private, autencitatea și valorea materială a monumentului dispărând complet.”, spune textul petiției. ONG-urile reproșează lipsa de transparență în acordarea avizelor, inexistența unei dezbateri publice serioase, mutilarea zonei și îngreunarea traficului pe Calea Victoriei.
„Un monument istoric ar trebui să aibă o delimitare a zonei de protecție, care nu e făcută, și o fișă de folosință care, din câte știu eu, nu există la majoritatea monumentelor istorice. Dar primăria nu are nici o structură care să se ocupe de problemele astea.“- Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al Capitalei
Acest articol este proprietatea site-ului www.romanialibera.ro. Este interzisă republicarea conținutului acestui articol în lipsa unui acord din partea ziarului România liberă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa editoronline@romanialibera.ro.
