Regia Autonomă de Transport București (RATB) a implementat în ultimii ani, împreună cu două mari bănci, un sistem care permite utilizarea cardului bancar și pe post de card de transport, pentru validarea călătoriei în vehiculele regiei. Sistemul nu a funcţionat niciodată perfect, însă în ultima perioadă au fost tot mai dese situaţiile în care, dacă te prezinţi la o casierie a RATB și soliciţi reîncărcarea, cu abonament lunar sau cu bilete, a cardului emis de una dintre cele două instituţii financiare, casiera își pune mâinile în cap. Apoi, încearcă totuși să facă operaţiunea de reîncărcare, iar sistemul se blochează.
Vina nu este a băncilor care emit respectivele carduri, ci chiar a casierelor RATB, a susţinut conducerea regiei, la solicitarea făcută de „România liberă“.
„Deși se întâmplă rar, la reîncărcare, unele casiere urmează greșit pașii specifici cardurilor cu portofel electronic, ceea ce duce la disfuncţionalităţi de genul celor pe care ni le-aţi semnalat. O altă cauză a disfuncţionalităţilor apărute la reîncărcare, și ea foarte rară, o reprezintă defectele cardurilor emise de băncile respective“, susţine șeful Biroului de Relaţii Publice al RATB, Constantin Tobescu.
Dacă în relaţia cu băncile lucrurile se desfășoară firesc, în sensul că înlocuiesc cardurile defecte, în ceea ce privește propriii angajaţi, RATB a trebuit să recurgă la o operaţiune de „reciclare„ a acestora.
„Pentru a evita erorile de acest fel, casierele au fost reinstruite în ceea ce privește reîncărcarea cardurilor duale BRD și BCR. În cazul cardurilor defecte, de regulă, sunt sesizate băncile pentru remedierea acestora“, se mai arată în răspunsul trimis de Constantin Tobescu.
Problema nu este, potrivit regiei, una de impact general, având în vedere faptul că sunt doar 226.900 de carduri duale (96.713 emise de BCR și 130.187 emise de BRD), din totalul celor 4.282.369 de carduri utilizate în prezent de călătorii RATB. „Așadar, raportul dintre numărul de carduri bancare la care vă referiţi și cel total al cardurilor de transport utilizate de călătorii RATB este de 5,3%, adică unul foarte mic“, susţine RATB.
În realitate, raportul este mai mare decât susţin mai-marii regiei, pentru că Bucureștiul nu are decât două milioane de locuitori și nu toţi merg cu autobuzul. Mulţi utilizează mașina personală, alţii sunt copii sau pensionari, care nu au nevoie de titluri de transport, așa că din cifra de peste patru milioane de carduri avansată de RATB foarte multe sunt cu siguranţă inactive. Ceea ce nu se poate spune însă despre cardurile emise de bănci.
