Casele de lut, noua tendinţă “eco”

Doi bănăţeni întorşi din Canada au redescoperit confortul caselor ecologice construite din lut.

În partea nordică a sa­tu­lui Sasca Română, la ieşirea din Cheile Nerei, se găseşte o casă mai aparte. În afară de faptul că arată ca o căsuţă din poveşti sau mai degrabă ca acelea ale hobbiţilor din „Stăpânul Inelelor”, casa este una în întregime verde. Adică ecologică 100%. Totul este conform normelor ecologice: de la materialele de construcţie şi până la mobilier.

Satul orăşenilor

Construcţia aparţine Ileanei Boiangiu şi lui Ion Mavrodin. Ileana a locuit mulţi ani în Canada şi l-a cunoscut pe Ion la Sasca. După ce a obţinut dubla cetăţenie, Ileana s-a hotărât acum că este mai bine acasă şi s-au mutat la Timişoara. Şi cum mai toţi vecinii lor au cumpărat câte o căsuţă în zona muntoasă a Banatului, mai ales spre Sasca, la poalele Munţilor Locvei şi pe malul Nerei, aşa au făcut şi ei. Mai ales că Ion este din zonă. Cu investiţii minime, casele vechi ale foştilor mineri au fost transformate în case de vacanţă ideale pentru un concediu liniştit între munţi. De fapt, satul ,,cucerit” pe trei sferturi de timişoreni for­foteşte şi freamătă la fiecare sfârşit de săptămână când orăşenii se mută la ţară.

Opţiune ecologistă

Ileana şi Ion nu au fost mulţumiţi cu o casă gata construită şi, mai ales, plină de termopane, rigips şi polistiren. Prin forţe proprii şi cu cunoştinţe culese de pe Internet şi din cărţi de specialitate, Ion şi Ileana – care este arhitect de profesie – s-au apucat şi şi-au construit propria casă. Numai că aceasta este pur ecologică: de la pământul, paiele, nisipul şi pietrişul din pereţi şi până la acoperişul din stuf şi iarbă şi chiar mobilierul din lemn, totul este de natură ecologică.

Ileana povesteşte „Sunt arhitect-designer din România care şi-a petrecut ultimii 12 ani, trăind şi muncind în Canada. A fost bine acolo, locuiam la bloc, dar viaţa în aer condiţionat, nu e pentru mine! Visul meu acum este să introduc cob-ul ca alternativă de construcţie ecologică în România. M-am apucat de lucru şi m-am împrietenit cu toată lumea. Am fost ajutată şi încurajată. Toţi au vrut să vadă rezultatul şi toţi m-au ajutat”.

Cob-ul este un amestec de pă­mânt lutos, apă, paie şi nisip. Se lucrează fără cofraje, cărămizi sau chimicale. Nu­mele în engleză ,,cob” este cam acelaşi lucru cu ro­mâ­nescul văiugă, paiantă sau pământ bătut, adică lut. Diferenţa este că lutul, com­po­ziţia în sine, este frământat mult timp până ce ajunge la o consistenţă untoasă, o pastă asemănătoare cu aluatul de pâine. Constructorii lucrează în sistem spirală, iar forma este una unică, irepetabilă, fiindcă totul este făcut manual, fără cofraje sau tipare.

Materiale locale ieftine

Ileana spune că ,,această construcţie are impact minim asupra mediului. Nu este nevoie de şosele, aproape toate materialele se găsesc pe malul Nerei. Din săparea fundaţiei am luat nisipul pentru pereţi. Res­tul am adus cu atelajul tras de adevăraţii ,,cai putere”; iarba decopertată în brazde am refolosit-o la acoperiş, astfel încât clădirea devine doar un strat intermediar în eco­sis­tem”, a spus arhitecta. ,,Lutul are un impact minim asupra planetei prin reducerea consumului de lemn, metal şi toate celelalte materialele toxice folosite în construcţii. Fiindcă este construită după cum vine lumina de la soare, casa este foarte eficientă din punct de vedere termic; răcoroasă vara şi călduroasă iarna.” spune Ion.

Costuri minime

,,Dacă mai pui şi faptul că preţul unei case cu trei camere este pe undeva la a zecea parte din costul unei case moderne, avan­ta­je­le sunt concludente. Dar bineînţeles că aici stăm de vorbă doar cu cei ce vor să se întoarcă la natură, la adevărata casă ecologică”, spune unul dintre vecinii din Sasca, Ion Mândrilă. ,,Pentru o asemenea casă tre­buie bani mai puţini, dar timp mai mult, fiindcă lutul trebuie să se usuce”, spune Ileana . ,,Am văzut că şi mare parte din mobilier, cuptorul, laviţele, sunt toate făcute din… lut. Noi avem o casă de vacanţă la Sasca, dar sora mea a început să îşi construiască una din aceasta, ecologică”, spune Adriana Telescu din Reşiţa.

Un mod de viaţă

,,Am mai ajutat şi pe alţii să ridice case ecologice în mai toate părţile. Unele în Banat, altele prin ţară. Este un mod de trăi, de a ne împăca cu natura pe care am agresat-o atâţia ani. Se pot naşte şi promova programe turistice sau se pot construi locuinţe cu in­vestiţii minime cu ajutorul lu­tu­lui. Această clădire prototip oferă spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de stan­dar­de tehnice şi economice pentru acest tip de arhitectură. Inspiraţia pentru acest tip de construcţii vine din directa obser­vare a locului, mediului, tradiţiilor şi în­ţe­lep­ciunii rurale care încă sunt prezente în satele ro­mâneşti, dar care acum sunt rapid erodate de asaltul mo­der­nu­lui”, a adăugat arhitecta româncă.