Mii, zeci de mii sau poate sute de mii de tone de pesticide expirate ne-au ramas ca amintire de pe vremea colectivizarii comuniste. Pana in prezent nici o autoritate din Romania nu este inca in masura sa ne spuna cu exactitate ce cantitate de otravuri a ramas dupa ce s-a ales praful de colectivizare. Este greu de identificat, pentru ca, o data cu furtul vacilor, porcilor si al utilajelor de prin CAP-uri si IAS-uri, sacii cu ingrasaminte chimice si pesticide au fost lasati in voia Domnului. O parte au ajuns prin ograda taranilor. Unii le-au folosit fara noima, arzand solul, altii, de frica sa nu fie descoperiti de inspectorii de la mediu, le-au ingropat in pamant sau le-au aruncat pe rau.
Indiferent de detinator si locul de depozitare, pesticidele expirate le dau mari batai de cap autoritatilor de mediu din Romania si de la Bruxelles. In ultimii 40 de ani, in tara noastra s-au strans munti de deseuri de pesticide. In ciuda faptului ca sunt foarte periculoase, atat pentru mediu, cat si pentru sanatatea oamenilor, deseurile de pesticide au fost depozitate de-a lungul timpului in foste CAP-uri, IAS-uri sau depozite particulare, fara nici un control.
Exista pesticide fabricate chiar prin anii '60, dar ramase nefolosite, acum fiind deja expirate si dobandind proprietatile unei bombe ecologice.
Mai mult decat atat. Dupa 1989, prin '90-'93, Romania a fost paradisul afaceristilor cu deseuri toxice. Intr-un fel de sat fara caini, cum arata Romania, ale carei granite erau vraiste, foarte multe firme au inceput sa importe deseuri din tarile europene. Otravurile erau mascate sub denumirea de ''substante chimice pentru agricultura''. Deseurile au fost imprastiate prin toata Romania. Unele au ajuns chiar prin Delta Dunarii.
Desi nu cereau, agronomii primeau camioane cu chimicale
Autoritatile romane ne asigura ca putem sta linistiti pentru ca acum pesticidele sunt depozitate la loc sigur, in magazii bine ferecate. Poate ca trebuie sa le credem pe cuvant. Numai ca ani de zile otravurile au fost lasate de izbeliste, acestea constituind marfa de contrabanda pentru rromi si nu numai pentru ei. Prafurile au fost vandute la sac sau ''in vrac'' taranilor amatori de productii record ca pe timpul lui Ceausescu. Numai ca pesticidele expirate au fost si sunt adevarate surse de contaminare a apei, solului, aerului. In afara pericolului pe care il reprezinta pentru mediu, pesticidele sunt foarte periculoase si pentru om, pentru ca sunt cancerigene, doza letala fiind foarte mica. Acestea intra in categoria poluantilor persistenti, iar ce exista in Romania se inscrie in categoria celor mai toxice substante. Distrugerea acestor deseuri este o conditie esentiala pentru aderare, con-ditie impusa de Comisia Europeana. Au trecut 16 ani de la revolutie, dar consecintele politicii comuniste, aberante inca, isi arata coltii. Dezvoltarea multilaterala a tarii a insemnat de cele mai multe ori excese care se dovedesc si in prezent ucigatoare. Pana in decembrie '89, toate CAP-urile, IAS-urile erau doldora de chimicale. Le trebuia ori nu, directorii primeau camioane cu erbicide, fungicide, fertilizante de tot felul, pesticide, pentru ca partidul le trimitea in scopul cresterii productiei la hectar, productiei record cu 20 de stiuleti pe coceanul de porumb, asa cum vroiau secretarii de partid ca sa-l bucure pe ''primul agricultor al tarii''. Unii agronomi, de frica, aruncau tonele de chimicale pe tarla. Altii, cunoscand efectele nefaste ale folosirii excesive a chimicalelor, au mai redus portia impusa de la centru. Asa se explica miile de tone de pesticide nefolosite care mai zac si astazi prin tot felul de cotloane.
Ducem gunoiul in Germania!!
Incepand cu anul 2003 a demarat proiectul PHARE “reambalarea, colectarea si eliminarea deseurilor de pesticide de pe teritoriul Romaniei”. Obiectivul acestui proiect consta in eliminarea intregii cantitati de pesticide expirate prin incinerare, in conditii controlate, activitate care se desfasoara in Germania. In prima etapa a fost eliminata o cantitate de aproximativ 1.700 tone de deseuri de pesticide, iar in etapa a doua o cantitate de 800 tone. Tot prin proiectul PHARE (2002-2005) au fost stabilite trei centre regionale de reambalare si colectare a deseurilor de pesticide: Giurgiu, Oradea, Suceava. In aceste centre deseurile de pesticide au fost supuse la analize, iar in cazul in care ambalajele se gaseau in stadii avansate de deteriorare s-a trecut la reambalare pentru a fi transportate in siguranta in Germania. Este pentru prima data dupa 1989 cand Romania face export de deseuri pentru a fi distruse in Vest, dar nu oriunde, ci in Germania. Interesant daca ne amintim ca, imediat dupa revolutie, din Germania ne-am pricopsit cu sute de butoaie pline cu deseuri periculoase care au ajuns pe la Sibiu sau pe aiurea, dar nu ca sa fie neutralizate ecologic. Otravurile erau aduse pe plaiurile carpatine ca la groapa de gunoi. La acea vreme s-a iscat un adevarat scandal national si international. Presa si organizatiile ecologiste i-au cerut explicatii ministrului Mediului de la acea vreme, prof M. Bleahu. Conform legislatiei in vigoare privind transportul deseurilor in si dinspre Uniunea Europeana, importul deseurilor periculoase este interzis.
Inventarul deseurilor
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, prin intermediul agentiilor teritoriale de protectia mediului si al comisarilor de la Garda Nationala de Mediu, impreuna cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale lucreaza la definitivarea inventarului referitor la cantitatea de deseuri de pesticide. Eliminarea deseurilor de pesticide se va face etapizat in functie de cantitatile identificate. Banii vor fi asigurati din bugetul Fondului pentru Mediu, Fondurile Structurale si de Coeziune, precum si din alte surse private, prin prezentarea de proiecte din partea detinatorilor de deseuri. Costul estimat pentru eliminarea unui kilogram de pesticide este intre 1,5 si 2 euro. Este insa important de precizat ca de eliminarea pesticidelor nu trebuie sa se ocupe autoritatile de mediu. Oricum, indiferent cine se va ocupa de eliminarea pesticidelor periculoase, insanatosirea mediului o sa ne arda pe toti la buzunar. Banii nu pica din cer. Sub o forma sau alta, fiecare dintre romani va plati pentru greselile trecutului.
Bruxelles-ul vrea regulament special pentru Romania
La nivelul Uniunii Europene se dezbat o noua directiva si un regulament privind modul de utilizare a pesticidelor in agricultura, cu efecte asupra industriei romanesti de profil, intrucat se are in vedere reducerea sau stoparea definitiva a utilizarii unor pesticide. Prin implementarea noii legislatii in acest domeniu, Comisia Europeana doreste sa reduca riscul asupra populatiei si mediului din cauza folosirii de pesticide, sa inlocuiasca substantele cu risc sporit de toxicitate cu altele mai putin toxice, mai sigure. De asemenea, se urmaresc reducerea sau eliminarea folosirii pesticidelor si incurajarea agriculturii ecologice, precum si a controlului, monitorizarii si cercetarii in domeniul pesticidelor.
Urme in lapte, rosii, conopida
Pesticidele sunt substante chimice folosite pentru distrugerea parazitilor vegetali si a daunatorilor animali care ataca plantele de cultura. In functie de grupul de organisme asupra caruia actioneaza, pesticidele se grupeaza in: acaricide, insecticide, fungicide, erbicide, nematocide. O mare parte din daunatorii si parazitii impotriva carora actioneaza pesticidele devin, cu timpul, rezistenti la acestea. Folosirea abuziva de pesticide are drept urmare acumularea lor in numeroase produse alimentare (lapte, legume) sau are repercusiuni asupra procesului de fixare a azotului in sol.
Astazi inca se mai fabrica o gama larga de preparate insecticide, erbicide rodenticide, reprezentand, din punctul de vedere al pericolului de contaminare, o adevarata problema. Dintr-o aplicare gresita, din neglijenta sau din cauza apelor pluviale care spala terenurile tratate, aceste substante pot ajunge in bazinele acvatice, producand o distrugere partiala sau totala a ecosistemelor adiacente. Insecticidele din grupa hidrocarburilor clorurate si cele organo-fosforice sunt cele mai primejdioase prin toxicitatea lor si prin persistenta remarcabila in apa si in sol.
