12 C
București
duminică, 28 noiembrie 2021
AcasăSpecialAlegerile din SUA - un post-mortem. Cine sunt americanii care au votat...

Alegerile din SUA – un post-mortem. Cine sunt americanii care au votat cu Trump și ce motive au avut

Sociologul Barbu Mateescu explică, într-o postare pe blogul personal, care este mecanismul care a condus la triumful lui Donald Trump.

Mai multe firme pronosticaseră un vot popular pentru Hillary superior celui pentru Trump; două – IBD/Tipp Tracking, foarte precisă în 2012, precum și USC – propuseseră scenariul invers. Se pare că până la urmă majoritatea sondajelor au avut dreptate din acest punct de vedere. Mare atenție la fraze gen „America a ales Trump” sau „americanii l-au ales pe Trump” – sunt corecte și nu prea, în funcție de cum punem problema. Pe un sistem electoral precum cel românesc, Hillary era acum președinte. 

De asemenea rezultatele din Minnesota, Michigan și New Hampshire n-au fost finalizate – deși s-au numărat acolo 99%, 95% și respectiv 94% din voturi, oricare candidat poate fi declarat câștigător, diferențele dintre ei fiind infime.

Trump însă este în mod clar învingătorul alegerilor, indiferent de ce se va întâmpla în cele trei state menționate mai sus. Motivul matematic îl reprezintă victoriile sale în Wisconsin și Pennsylvania. Acum două zile, scriam o listă a statelor-cheie care arăta astfel:

În ordinea ușurinței lui Hillary de a le obține, de la cel mai ușor la cel mai greu:
Maine, primul district (1 elector)
Maine, tot statul (2 electori)
New Mexico (5)
Minnesota (10)
Virginia (13)
Wisconsin (10)
Michigan (16)
Pennsylvania (20)
Colorado (9)
New Hampshire (4)
—- dacă Hillary câștigă toate statele aflate deasupra acestei linii, e președinte și rezultatul său în statele de mai jos nu mai contează —-
Nevada (6)
Carolina de Nord (15)
Florida (29)
Maine, al doilea district (1)
Ohio (18)

Cu excepția Nevadei, Trump a câștigat toate statele pe care era obligat să le câștige pentru a fi competitiv, adică cele de sub linia albastră. Efectul „votanților timizi” – oameni cărora le e rușine să recunoască că ar vota Trump – a fost estimat de un studiu realizat înainte de alegeri ca fiind de 1%. Victoriile lui Trump în Ohio, Florida, al doilea district din Maine sau Carolina de Nord nu erau în consecință surprinzătoare, lupta acolo fiind foarte strânsă conform sondajelor – mai puțin Ohio. A, că 31% din hispanicii din Florida au votat Trump este fascinant, dar nu era neprevăzut – acest lucru fusese deja cuprins de sondaje.

În același articol scris acum două zile estimam că „Hillary va câștiga toate statele aflate deasupra ‘liniei albastre’, mai puțin New Hampshire, înfrângere pe care o va compensa cu Nevada. 275-263 pentru ea, chiar 304-234 dacă va câștiga și în Florida”. Această estimare, eventual cu modificări minuscule, era prevalentă în rândul experților din SUA – cu cât cineva știa mai puțină statistică, cu atât era mai convins că diferența în electori dintre Hillary și Trump va fi mai mare.

Cele trei surprize au fost Wisconsin, Pennsylvania și Michigan. Aceste 3 rezultate din 50 sunt, realmente, acolo unde sondajele pre-vot au greșit – adică 1,5% din total. (Epoca sondajelor nu a murit, totuși, de tot). Ce s-a întâmplat la vot în aceste state?

Vârsta votanților a contat enorm în Wisconsin și Pennsylvania. Sub 45 ani votul pentru Clinton a prevalat; în rândul celor cu vârsta peste 45 de ani a câștigat decisiv Trump. Un fenomen identic s-a înregistrat cu ocazia Brexit-ului. Aș lega acest lucru de rapiditatea schimbărilor din epoca post-industrială, față de care adaptarea e din ce în ce mai dificilă cu cât ești mai în vârstă. Un mesaj ostil acestor schimbări prinde dacă ai trăit mult din viață în societatea industrială sau într-una aflată în tranziție, eventual într-o localitate mai mică sau din rural unde ești adăpostit/adăpostită de o parte din schimbări. Dar ele totuși vin. Iar votul din localitățile mici și din rural a fost foarte important pentru victoria lui Trump din cele trei state.

Starea proastă (sau percepută ca fiind proastă) a economiei sub o guvernare democrată și lipsa de încredere în Clinton au produs un vot negativ la adresa ei, Trump fiind pentru o parte importantă a electoratului din fiecare din cele trei state mijlocul de exprimare a acestei antipatii.

Această antipatie a fost atât de mare încât a sărit peste garduri incredibil de înalte:

a) Indiferent de stat, 45-46% din femei au votat pentru Trump, în ciuda comentariilor sale misogine.

b) Sunt de părere că Trump nu are temperamentul necesar pentru a fi președinte un sfert din votanții săi din Pennsylvania și Wisconsin și o cincime din cei din Michigan.

c) Lucrurile arată identic când votanții lui Trump au fost întrebați dacă el este calificat pentru a fi președinte sau dacă e un om onest, de încredere.

d) O cincime din votanții lui Trump din Pennsylvania nu au încredere în Trump (!), la fel stând lucrurile pentru 28% din votanții lui Trump din Wisconsin și 21% din cei din Michigan.

Și totuși l-au votat. Aici probabil se află cantitatea care nu a fost identificată de sondajele din aceste state. În Wisconsin și Pennsylvania, oamenii care s-au decis să voteze în ultimele zile au reprezentat 10% din electoratul lui Trump.

Vezi mai sus „o cincime”, „10%” și probabil că nu ți se pare mult. Însă Trump a câștigat Pennsylvania și Wisconsin la 1% sau mai puțin, iar în clipa când scriu conduce în Michigan cu 0,4% adică 16 mii voturi.

Atitudinea cu privire la imigranți divide electoratele lui Trump din aceste state în două. În alte zone poate că există un curent imens anti-imigranți – dar nu unde a contat.

Nemulțumirea cu privire la funcționarea statului federal e imensă în rândul votanților lui Trump din fiecare din cele trei state. Hillary a fost „sistemul” pentru ei.

În loc de concluzie: oricine ești pe această planetă, intri într-una din patru categorii.
Dacă ai aptitudinile și pregătirea pentru a performa profesional în epoca post-industrială și ești locuitorul unei țări bogate, viața e OK. N-ai griji reale.

Dacă ai aptitudinile și pregătirea pentru a performa profesional în epoca post-industrială și ești locuitorul unei țări sărace, te descurci. Vei avea chiar nivelul de trai – raportat la acea țară – pentru a trăi confortabil, vezi lohn-ul din IT-ul românesc.

Dacă nu ai aptitudinile și pregătirea pentru a performa profesional în epoca post-industrială dar locuiești într-o țară săracă, ai măcar teoretic posibilitatea de a avea un loc de muncă. Bangladesh, India, China sunt pline de fabrici.

Cea mai rea dintre combinații e să nu ai aptitudinile sau pregătirea pentru epoca post-industrială dar să locuiești într-o țară bogată. Vrei salarii incomparabil mai mari decât cele din lumea a treia întrucât costurile vieții sunt mari, ești asaltat(ă) cu simboluri ale succesului de la nici 50 de kilometri distanță, trebuie să te adaptezi la o lume în schimbare deși n-ai fost niciodată pregătit(ă) pentru asta, cultura nației tale se modifică cu repeziciune (în țările sărace se schimbă mai puțin, pe cei adaptați la epoca industrială nu-i deranjează, ba chiar îi bucură), etc. Cea mai mare distanță între ce poți și ce vrei se înregistrează la această a patra categorie. Celelalte trei se descurcă. Iar această a patra categorie, numeroasă din motive demografice, e și foarte mobilizată, după cum s-a văzut în Marea Britanie, SUA și probabil că se va vedea și în Franța curând.
Singura soluție măcar cu nuanțe de autenticitate care va fi încercată: redistribuirea unor profituri dinspre corporații spre acest grup, fie sub forma augmentării asistenței sociale deja existente fie sub forma unui venit minim necondiționat. Alte soluții sunt tâmpenii pure, iluzii sau nici măcar nu au fost gândite. În 10-25 de ani problema o să dispară în mod natural (scuze de cinism), dar până atunci oamenii aceștia fierb de furie și de nerăbdare. Și ies la vot.

PS: Noțiunile că ar fi câștigat, în sfârșit, creștinismul american sau spiritul pro-business fac abstracție de mesajele lui Trump. Republicanii au avut candidați creștini și/sau pro-business, dar toți aceștia au pierdut în ultimii 27 de ani, cu excepția lui George W. Bush. Protecționismul economic și respingerea celui de-al treilea val al lui Toffler sunt vitale pentru înțelegerea victoriei lui Trump. Votanții disciplinați ai partidului ar fi fost, și în acest an, insuficienți.

PS2: Trump nu va ajunge din câte se pare la totalul de voturi obținut de Romney acum patru ani. Pe baza ultimelor cifre va fi cam cu un milion de voturi sub Romney. A adus votanți noi republicanilor dar a și pierdut mulți. Și a pierdut mai mulți decât a adus. Hillary în schimb nu a convins în statele-cheie, ci în zonele unde deja urma să câștige (California, New York). Strategia ei nu a fost una bună. Și cum cineva trebuie să câștige…

 

 

 

 

Cele mai citite

Eroii spionajului românesc. Doi generali SIE au fost avansați

Eroii spionajului românesc sunt de obicei necunoscuți pentru a nu le fi puse în pericol misiunile. Acesta este motivul pentru care militarilor din Serviciul...

Dezvoltarea roboților ucigași, se poate avea încredere în ei? Analiză despre noua cursă a înarmărilor

Armele inteligente artificiale transformă armatele din întreaga lume – ar trebui să ne îngrijorăm?  Roboții ucigași și dronele „kamikaze” sunt aici: armamentul inteligent artificial...

Campionii la rugby ai României sunt blocați în Africa de Sud

Campionii la rugby ai României sunt blocați în Africa de Sud, din cauza pandemiei de Covid. Din Africa de Sud trebuie repatriați 39 de români,...
Ultima oră
Pe aceeași temă