Alina Mungiu-Pippidi a declarat că deşi lăudată pentru progresele ei, România nu este o poveste de succes a combaterii corupţiei. Aceasta a menționat, într-un interviu acordat cotidianului Libertatea, că progresele făcute în ultimii zece ani sunt foarte mici, în ciuda arestărilor record de persoane influente. Alina Mungiu-Pippidi a criticat şi serviciile secrete și pe fostul președinte, Traian Băsescu. Cât despre Klaus Iohannis, actualul șef al statului, a apreciat că este preocupat doar să obțină un al doilea mandat.
„Corupția este considerată, la noi, un instrument foarte eficace în lupta politică. Cel mai eficace, dat fiind că în materie de competențe, de programe și de oameni de calitate, partidele nu se prea pot întrece. Ce diferențiază la ora actuală partidele este un singur lucru: unii sunt cu corupția, iar ceilalți sunt cu anticorupția în gură. De aceea a ajuns corupția să țină atât de mult afișul. (…) De când a început campania internațională contra corupției, în 1995, când un director al Băncii Mondiale a spus că trebuie să ne apucăm de ea și să eradicăm cancerul ăsta al corupției, nu am avut succese. Cum a fost și în cazul cancerului.
De când s-a lansat campania globală, de către Nixon, nu am reușit să eradicăm cancerul și la fel se va întâmpla și cu corupția. Singurele țări care au progresat sunt cele care au făcut asta singure, fără ajutor occidental. Și sunt doar 7 în ultimii 30 de ani În rest, toată lumea, ca și noi, trage barca pe uscat. Unii arestează mai multă lume, alții mai puțină. Dar, dacă faci un sondaj, o majoritate de români nu-ți va spune că a scăzut corupția, ci că a crescut. Eu nu cred că a crescut. Cred că a fost și a rămas sistematică.(…) Până atunci, să nu mai difuzăm știri false că suntem un mare succes. Eu lucrez numai pe măsurătoarea corupției și vă pot spune că e un progres extraordinar de mic pentru câte arestări s-au făcut.", a afirmat Alina Mungiu-Pippidi, în interviul respectiv.
Aceasta a declarat despre preşedintele Klaus Iohannis că nu e "aşa impecabil cum l-am crezut noi". „Președintele nostru nu a avut o strategie și nu este clar, în afară de strategia de a fi reales, ce vrea el. Sigur, e bine că nu e cu ei. Că nu semnează și el documente din care să-și elimine propriile conflicte de interese, mai ales că vedem că le are. Nu era așa impecabil cum l-am crezut noi.", susţine fondatoarea României curate.
Alina Mungiu-Pippidi a vorbit, însă, şi despre imixtiunea serviciilor secrete, despre care spune că s-a agravat în ultimii ani. Mai mult, susţine ea, fiecare premier ar fi inevitabil legat de servicii. "În Guvernul Cioloș, serviciile secrete au vrut să ia direct fonduri europene pentru baze de date care țin de viața privată a oamenilor, deși n-ar trebui să fie deloc în servicii secrete. Au făcut acest lucru acolo unde miniștrii au opus rezistență sau măcar au vrut să dea un telefon la Bruxelles să intrebe dacă este posibil.
Miniștrii ăia au fost schimbați. Asta este o influență absolut necuvenită a serviciilor și să-și poată impune voința într-un guvern, să intre peste miniștri, peste prim-miniștri. Iar anul acesta s-a făcut pasul înainte. A încercat PSD să pună niște premieri și serviciile nu au vrut. Deci primii au primit veto. Al doilea avea legături cu serviciile secrete și fusese în Comisia de control al SRI etc. Era și vulnerabil, și-a mai pierdut o carte pe care n-a scris-o și chestii de-astea. Deci tocmai bun să-l punem prim-ministru. Cine nu e vulnerabil nu ajunge prim-ministru. Și care era cariera alternativă a domnului Tudose dacă nu era prim-ministru? A câștigat un concurs de lector la Academia de Informații, dar l-au făcut ministru și de aceea nu s-a dus să predea ca lector. Apoi a câștigat un concurs de conferențiar tot la Academia Națională de Informații și, ce să vezi, l-au făcut prim-ministru, așa că nu a luat nici postul respectiv. El (Mihai Tudose – n.r) dacă nu ar fi fost ministru și premier era ce? Profesor de securitate. Eu nu cred că un specialist în siguranță națională, presupunând că el e, trebuie să conducă guvernul. Mai degrabă unul specialist în economie, în politici sociale, politici publice", a precizat Alina Mungiu-Pippidi.
