Situaţia de pe Dunăre devine critică de la o zi la alta şi de la o oră la alta, pentru că pe fondul uşoarei încălziri a vremii sloiurile imense, desprinse din banchize, rad totul în calea lor. În Portul Galaţi, forţa sloiurilor a dus la ruperea parâmelor cu care erau legate la mal 7 pontoane, care au fost luate de ape, în calea lor lovind alte nave acostate.
Forţa sloiurilor e atât de puternică, încât în cazul unei parâme care nu s-a rupt a fost smulsă babaua cu tot cu fundaţia de beton cu care era fixată în mal. Au fost avariate pasarela de la Portul de Ambarcaţiuni de Agrement şi terasa plutitoare „Vox Maris”. Marinarii de la Trecere Bac au trecut prin mari emoţii când o barjă ancorată în traversul Dunării pentru a apăra de sloiuri bacurile catamaran, s-a desprins din parâme ameninţând să pornească la vale. Din fericire, accidentul a fost evitat, barja fiind reasigurată. Prefectul Galaţiului, Paul Florea a luat măsura transferării în Portul Bazinul Nou a catamaranului „Vega”, a navei de agrement „Captan” şi restaurantului-plutitor „Malnaş”, pentru ca astfel să fie ferite din calea „viiturii” de sloiuri.
Probleme şi la Brăila
Situaţia e dramatică şi la Brăila, unde două pontoane-dormitor, o şalupă şi o barcă cu motor au fost luate de sloiuri şi duse în derivă pe Dunăre. Autorităţile portuare au reuşit să le recupereze şi să le acosteze la cheiul şantierului naval. Alte două şlepuri, ancorate în zona trecerii cu bacul spre Insula Mare a Brăilei, au fost întoarse cu pupa în amonte, fiind în pericol de a fi smulse din parâme şi luate de ape. Din cauza vântului puternic şi forţei sloiurilor, sâmbătă după amiază remorcherul „Târnăveni” şi mai multe pontoane acostate în Portul Isaccea au fost împinse pe mal. Situaţia e agravată şi de creşterea debitului şi a nivelului Dunării din cauza podurilor de gheaţă, în special a celui din zona Isaccea. La Brăila, Dunărea a crescut cu 50 cm într-o singură zi, cota ajungând la 470 cm. Deşi la intrarea în ţară debitul Dunării era de 4.500 mc/s, la Brăila debitul ajunsese la 9.000 mc/s. La Galaţi, nivelul Dunării atinsese ieri cota de 482 cm, cu 32 cm peste cota de atenţie. În cursul nopţii urma să fie atinsă cota de 514 cm, cu 86 cm sub cota de inundaţie.
Cine coordonează spargerea gheţii pe Dunăre?
Nemulţumit că situaţia devine dramatică, în timp ce spărgătoarele de gheaţă se mişcă de colo-colo, fără rezultate concrete, semn evident că nimeni nu coordonează operaţiunile, prefectul Galaţiului, Paul Florea a convocat zilele trecute armatorii, Căpitănia Galaţi, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM), pentru a stabili cine are responsabilităţi în privinţa spagerii gheţii şi evacuării sloiurilor. „Vrem ca pe Dunăre să existe cineva care să aibă o strategie de ieşire din iarnă atunci când sunt ierni grele, cu gheţuri şi care sunt măsurile pe care le putem lua. Eu cred că aici ar trebui să fie nişte specialişti care să gândească o strategie ce implică dotarea cu spărgătoare de gheaţă, folosirea sau nu a explozibilului pentru spargerea blocurilor de gheaţă. Adică cineva care să gândească o perspectivă. Nu pot să îmi închipui că tot ce putem face este să ne rugăm la Dumnezeu”, a spus prefectul Florea.
De coordonarea operaţiunilor să se ocupe AFDJ Galaţi, care asigură adâncimea şi condiţiile de navigaţie. Directorul AFDJ, Florin Uzumtoma, invocă însă un ordin mai vechi, nr 1/1997, al Ministerului Transporturilor, conform căruia căpităniile pot cere agenţilor economici să intervină. „Gheaţa nu face parte din obiectul de activitate al administraţiei. Noi, AFDJ-ul întreţinem adâncimile şi semnalizările”, a spus Uzumtoma, care a mai încercat să sugereze că şi de eliminarea gheţii pe Dunăre ar trebui să se ocupe tot pompierii de la ISU: „Noi nu putem să intevenim acolo. Sunt aceste ISU, care au fost înfiinţate exact pentru aceste situaţii”!
Directorul AFDJ este însă contrazis de lege. Obiectul de activitate al AFDJ a fost stabilit prin HG 492/18.04.2003, prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al AFDJ Galaţi, publicat în Monitorul Oficial nr 315/12.05.2003. La art 6 al regulamentului, care se referă la obiectul de activitate al regiei, avem aliniatul (2), care enumeră „atribuţiile care conduc la realizarea obiectului de activitate”. La litera (p) este precizată următoarea atribuţiune a AFDJ: „coordonarea activitatii agenţilor economici şi a altor organisme care participă la acţiunile de spargere a gheţii pe Dunăre”. Aşadar, AFDJ-ul are chiar rolul de coordonator al acţiunilor de spargere a gheţii pe Dunăre. 
