Cerul a căzut peste țărani, duminică seară, grindina distrugând solariile, culturile de legume din câmp sau livezile, în câteva locuri din țară. Cel mai grav e că mulți dintre țărani nu și-au asigurat recolta, iar acum așteaptă un eventual ajutor de la stat.
Cea mai afectată, după potopul de duminică seară, e comuna Vidra, în apropiere de București. Oamenii de aici își câștigă pâinea din legumicultură. Au întins solarii pe câteva zeci de hectare, dar cultivă diverse soiuri și sub cerul liber, o dată cu anotimpul pe care-l considerau cald. Nimeni nu se aștepta ca în doar zece minute totul să fie distrus. Localnicii povestesc că duminică după-amiază s-a făcut dintr-odată nefiresc de întuneric, din cauza norilor negri care atârnau la mică distanță de pământ. Apoi au venit pietrele de gheață, cât nuca. Un adevărat bombardament care a făcut praf majoritatea solariilor, dar și culturile din câmp.
Rupere de nori la Vidra
Jale în toată comuna, ieri dimineață. Oamenii au dat fuga la Primărie, să depună cereri pentru despăgubiri. Deja se strânseseră peste 200 de petiții la primele ore, dar oficialitățile se așteaptă la mult mai multe. Lumea spune că ar fi în jur de 2.000 de proprietari de terenuri afectați. Vidra e o comună care asigură Bucureștiul cu legume proaspete în fiecare an. Peisajul e dezolant. Solariile au fost îngropate în maldăre de gheață. Firavele construcții nu aveau nicio șansă în fața unei greutăți atât de mari. Nu mai vezi roșii sau castraveți, ci doar un câmp de-a lungul căruia gheața și țărâna s-au amestecat. Și țăranii la marginea solariilor plângând. Ca după cineva drag care s-a prăpădit. E truda lor de un an încoace. Cât te costă să faci un solar de 500 de metri pătrați? Cu tot ce e necesar, mai ales cu irigații. Cine mai are timp de calcule? Cel puțin 30.000 de lei. Autoritățile locale au constituit deja comisii care să meargă pe la fiecare gospodărie în parte, să evalueze pagubele. Nu îndrăznește nimeni încă să dea o cifră aproximativă, totală, a pagubelor. Oricum, câteva sute de mii de euro. Socotești doar investiția în sine, solariile. Dar dacă te gândești la producție? Obțineai un profit. Deci câți bani ai pierdut? Te apucă amețeala gândindu-te.
Prăpăd și în Dâmbovița și Gorj
Altceva a fost în județul Dâmbovița. A plouat doar. De câteva zile încoace, fără încetare. Iar pământul a luat-o la vale. De data asta, vorbim despre livezi care au fost distruse, în localitățile Bărbulețu și Râul Alb. Cel puțin 30 de hectare compromise. Producătorii trebuie să investească 4.000 de lei, an de an, în întreținerea unui hectar de livadă. N-au scăpat de vitregia naturii nici gospodarii din Corbii Mari, tot în județul Dâmbovița. De aici vin știri alarmante din cauza pagubelor suferite tot din cauza grindinei, la cereale și legume. La fel a fost și în Gorj, în satul Trocani. Grădinile cu legume făcute una cu pământul, pomii fructiferi grav afectați de „proiectilele” din gheață. Oamenii și-au pus mâna în cap și nu mai au puterea să spună decât atât: „Nu ne-a mai rămas nimic!”.
Producătorii mici nu sunt asigurați
Mai grav e că foarte mulți agricultori, în primul rând cei cu suprafețe arabile mici, nu și-au asigurat recoltele. Cum e, de exemplu, în Dâmbovița, la Bărbulețu și Râul Alb, unde niciun țăran nu a încheiat polițe de asigurare, știe precis situația din zonă Tudor Dorobanțu, secretar general al Federației Agrostar. De ce nu au țăranii asigurare pe recoltă? Răspunsul e cât se poate de clar – birocrația stufoasă. Zeci de drumuri și de hârtii, de ștampile pe care trebuie să le obții de la tot felul de instituții locale și județene. Logica soluție, spune interlocutorul, ar fi ca țăranul să aibă o relație directă cu societățile de asigurare, fără atâtea proceduri intermediare. După legislația de acum, dacă e să-i luăm pe țăranii dâmbovițeni, cei cu pagube în livezile lor, ar trebui ca ei să aștepte un eventual ajutor de la stat care ar veni, în cel mai bun caz, la toamnă. Dacă va veni.
Cerul să ne protejeze
N-ai de ce să fii prea optimist în privința asta. Numai dacă te uiți la ceea ce s-a întâmplat anul trecut cu suprafețele agricole din județul Galați, în mai multe comune de pe Valea Brateșului. Atunci au fost afectate, din cauza inundațiilor, sute de hectare cu floarea-soarelui, porumb sau rapiță. Pagubele s-au ridicat la vreo 50 de milioane de euro. Bani cărora producătorii agricoli le-au pus deja „cruce”. Țăranul român nu are altceva de făcut decât s-o ia de la capăt, ca în legenda meșterului Manole, „zidind” o nouă recoltă și rugându-se ca numai Cerul s-o protejeze.
Pericolul n-a trecut
Nu vă bucurați că în zilele următoare ploile vor stagna, va ieși soarele și temperatura aerului va ajunge la aproape 25 de grade. Estimările meteorologilor, până la finele acestei luni, arată că, după 12 mai, în toate zonele țării precipitațiile se întorc, atenție, în „cantități însemnate”. Nu se dau încă amănunte. Vom vedea atunci.
