În timp ce arădenii exportă apă potabilă în Ungaria, la Turda oamenii primesc apă plată la robinet.
Autorităţile locale au învăţat să facă bani din exploatarea resuselor de apă. Practic, companiile de apă din Transilvania au descoperit diferite nişe, care le-au permis să obţină bani europeni, dar şi altfel de resurse financiare. De exemplu, Compania de Apă Arieş a folosit fondurile europene pentru a săpa nişte puţuri la poalele Munţilor Apuseni, de unde extrage apă plată, pe care o livrează turdenilor, la robinet.
Analize bune
Directorul Companiei de Apă Arieş, Alexandru Sabău, a declarat că specialiştii din subordinea sa au analizat 11 sortimente de apă plată, pe care le-au comparat cu apa extrasă din noile puţuri din Apuseni. Această analiză a arătat că apa care va fi livrată în Turda se află undeva la mijloc, din punct de vedere al calităţii. Însă, spre deosebire de apa îmbuteliată, apa care va curge la robinetele turdenilor va avea un mic adaos de clor, spune directorul Companiei de Apă Arieş.
Săparea noilor puţuri a fost finanţată de Uniunea Europeană, în cadrul primului proiect din România finanţat prin intermediului Programului Operaţional Sectorial Mediu. Acesta vizează reabilitatea sistemului de alimentară cu apă din Comunitatea Urbană Arieş, care include oraşele Turda şi Câmpia Turzii, precum şi comunele învecinate. Acest proiect se referă şi la schimbarea reţelei de conducte urbane şi a adus, în Regiunea de Nord-Vest, o inovaţie tehnologică. Un utilaj american de foraj orizontaj distruge vechile conducte de azbociment şi trage după el noile conducte, din polietilenă. Muncitorii nu sunt nevoiţi să sape decât din 150 în 150 de metri, pentru a controla utilajul respectiv. Iar acest lucru presupune mai puţine neplăceri cauzate de înlocuirea reţelelor subterane.
Angajaţii Companiei de Apă Arieş vor reabilita 30 de kilometri de canalizare şi 72 de kilometri de conducte pentru alimentarea cu apă. De asemenea, reţeaua de canalizare va fi extinsă cu 54 de kilometri, iar cea de alimentare cu apă cu 10 kilometri. Proiectul are o valoare de 80 de milioane de euro. 80 la sută din această sumă a fost oferită de Uniunea Europeană. În acest moment, deja, 40 la sută din totalul fondurilor europene alocate acestui proiect.
Clujul vinde apă în Sălaj
Un alt operator din domeniul furnizării apei potabile care a adoptat o strategie interesantă este Compania de Apă Someş. Este vorba de fosta regie de apă din subordinea Consiliului Judeţean Cluj. Regia s-a transformat în companie publică, pentru a avea acces la fondurile europene. Deja, Compania de Apă Someş a obţinut fonduri europene în valoare de peste 200 de milioane de euro. Compania a devenit, în urmă cu câţiva ani, primul operator regional de apă din România, după ce a preluat reţelele de apă şi canalizare din oraşele din judeţul Sălaj. În prezent, Compania de Apă Someş asigură aprovizionarea cu apă în oraşele Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Zalău, Şimleul Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Jibou. Apa este adusă din lacul de acumulare Tarniţa, din Munţii Apuseni, şi este una dintre cele mai bune din România.
Export de apă în Ungaria
Aradul va face bani frumoşi din exportul de apă. Consiliul Judeţean Arad, împreună cu cel din judeţul Bekes, Ungaria, au înfiinţat o firmă cu capital mixt, care va avea ca obiect de activitate vânzarea apei româneşti peste graniţă. Exportul de apă se va face prin Societatea Aqua Trans Mureşul SA, cu capital mixt româno-maghiar. Fiecare parte va deţine 50% din această firmă, care concesionează 20 de foraje. Amenajarea conductei şi a puţurilor de forare va avea loc până în anul 2012, an din care va începe livrarea de apă de la Arad spre Bekes. Partea ungară a solicitat 30.000 de metri cubi de apă pe zi. Aradul foloseşte în acest moment 30 % din disponibilul de apă potabilă din judeţ. Urmează ca 30 % să fie furnizat în Ungaria, iar judeţului Arad să-i rămână o rezervă de 40 %, conform normelor de siguranţă impuse de standardele Uniunii Europene (UE).
Calitatea foarte bună a apei arădene a făcut ca vecinii maghiari să recurgă la import. „Specialiştii noştri au constatat că apa noastră de la Arad este cea mai bună apă din ţară, o apă pură de izvor nefiind necesare tratamente special, deosebite pentru a putea fi consumată. Dacă aceasta ar fi mineralizată ea ar putea concura oricând cu vestita apă minerala Borsec”, a declarat Mircea Purcaru, preşedinte PC Arad, preşedinte al Federaţiei Regionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea V Vest. Filiala arădeană a Partidului Conservator doreşte, în cazul în care în 2012 USL ajunge la guvernare, înfiinţarea unei uzine care va aduce bani mulţi din comercializarea apei, bugetului local Arad. Vor accesa fonduri europene şi vor construi cea mai modernă uzină de apă din România, care va avea 50- 60 puţuri de mare adâncime cu o capacitate maximă de 60-62 mii metri cubi pe oră. Astfel, Aradul va produce o excepţională apă plată şi mineralizată la preţul de sub 1 leu pe metrul cub, iar prin vânzarea ei, bugetul va avea un venit anual de 15.000.000 euro.
Apă mai bună pentru arădeni
Pentru a avea apă de o calitate mai bună, Primăria Aradului a decis reabilitarea unor reţele cu apă, vechi de zeci de ani. Astfel, vor fi efectuate lucrări pe 57 de străzi, pe o lungime totală de 30,7 km. Pe conductele cu diametru mare, adică pe 22 de kilometri, lucrările se vor face fără deranj pentru locuitori, cu ajutorul tehnologiilor ultramoderne. În paralel, va fi reabilitată şi extinsă şi canalizarea la peste 100 de străzi. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, spune că este nevoie de acest gen de lucrări, deoarece mare parte dintre reţele au o vechime de până la 70 de ani.
