În scopul evitării unei „capcane politice” întinse de republicani în apropierea prezidenţialelor, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat pentru CNN că „îşi asumă responsabilitatea” gestionării atacului din 11 septembrie contra consulatului SUA din Benghazi (Libia), inclusiv versiunile contradictorii care au circulat.
Aflată în vizită oficială în capitala peruană, Lima, şefa diplomaţiei americane a făcut această precizare dorind să-i protejeze pe preşedintele Barack Obama şi pe vicepreşedintele Joe Biden de atacurile taberei republicane a candidatului Mitt Romney privind condiţiile de securitate existente în jurul consulatului din Benghazi înaintea atentatului. Potrivit declaraţiilor sale, preşedintele şi vicepreşedintele nu erau la curent cu deciziile ce implicau securitatea diplomaţilor americani în Libia. Afacerea Benghazi a devenit un dosar fierbinte cu impact asupra campaniei prezidenţiale, Obama fiind din ce în ce mai criticat în legătură cu acest atac, în cursul căruia au fost ucişi patru funcţionari americani, printre care ambasadorul Chris Stevens.
Anunţul lui Hillary Clinton a intervenit în ajunul celei de-a doua dezbateri televizate dintre cei doi candidaţi la Casa Albă, Obama şi Romney, în cadrul căreia tabăra democrată se aştepta la folosirea dosarului Benghazi contra lui Obama. Hillary Clinton preciza la CNN că misiunea sa în fruntea Departamentului de Stat este de a face în aşa fel ca un astfel de atac să nu se mai repete, menţionând şi capacităţile diplomatice ale SUA în toate regiunile lumii, inclusiv în zonele periculoase, precum Libia. O comisie bipartită a Senatului va ancheta acest atac dar nu înaintea scrutinului din 6 noiembrie. În prezent, FBI derulează propria anchetă şi a deplasat agenţi la faţa locului iar o comisie parlamentară de supervizare a guvernului procedează la audieri pentru examinarea „deficienţelor de securitate la Benghazi”. Săptămâna trecută, în faţa unei comisii a Congresului, responsabili americani ai securităţii în Libia afirmaseră că nivelul de securitate la Benghazi era insuficient înaintea atacului şi că cererile demăsuri suplimentare au fost refuzate de Departamentul de Stat. „În materie de securitate, deciziile sunt luate de profesionişti, noi trecem totul în revistă pentru a fi siguri că facem ce este necesar într-un mediu din ce în ce mai riscant”, a declarat H. Clinton pentru Fox News. Ea, care conduce prima reţea diplomatică şi consulară din lume, a asigurat de mai multe ori că atentatul din Benghazi sau violenţele antiamericane din septembrie în lumea arabă nu vor afecta susţinerea SUA faţă de procesele de democratizare din acele ţări.
Un dosar fierbinte
Concret, „afacerea Benghazi” zguduie scena politică americană în apropierea alegerilor prezidenţiale din 6 noiembrie. Tabăra candidatului republican Mitt Romney reproşează guvernului democrat al preşedintelui Barack Obama că „încearcă să înşele americanii” mascând fisurile în materie de securitate şi informaţii secrete la Benghazi şi mai ales că a schimbat constant versiunile privind atacul din 11 septembrie înainte de a recunoaşte că a fost vorba de un „act terorist” cu implicarea Al Qaeda.
A doua zi după atacul care a costat viaţa ambasadorului Christopher Stevens şi a trei agenţi americani, secretarul de stat condamna un „atentat” comis de un „mic grup rebel”. Departamentul de Stat a vorbit apoi de un „atac complex al extremiştilor libieni”. La rândul ei, Libia acuza partizanii „străini” ai Al Qaeda în cârdăşie cu cei ai fostului regim al lui Ghadafi. Dar Washingtonul a venit rapid cu versiunea sa oficială – asaltul a fost pus pe seama unei „mulţimi înfuriate” care manifesta în faţa consulatului contra filmului islamofob „Inocenţa musulmanilor”. Ambasadorul la ONU, Susan Rice, afirma pe 16 septembrie la toate televiziunile că acel atac cu arme de război nu era nici „coordonat”, nici „premeditat” şi era rezultatul unei adunări „spontane” în faţa misiunii consulare. Iar Casa Albă confirma că „nu are nici o informaţie privind un atac planificat”. Numai că, la 19 septembrie, şeful luptei antiteroriste, Matthew Olsen, recunoştea că cei patru compatrioţi „au fost ucişi în cursul unui atac terorist”. Prudent, el evoca posibile „conexiuni” între „indivizi implicaţi în atac şi Al Qaeda din Maghrebul islamic (Aqmi). Iar televiziunea Fox News afirma că un fost deţinut la Guantanamo, Sufyan Ben Qumu, transferat în Libia în 2007 şi eliberat un an mai târziu, era implicat în atentat.
Până la urmă, Casa Albă a admis pentru prima oară caracterul „terorist” al atacului. „Preşedintele (Obama) consideră că este vorba de un atac terorist”. În aceeaşi zi, la ONU, Hillary Clinton făcea în mod alambicat legătura între Aqmi şi atentatul din Libia. Apoi, secretarul Apărării, Leon Panetta, a recunoscut un „atac terorist planificat”, fără să pomenească Al Qaeda. Ceea ce a făcut Direcţia americană de informaţii (DNI), declarând că „unii atacatori erau legaţi de grupuri afiliate la sau apropiate de Al Qaeda”.
Securitate slabă
Securitatea reprezentanţei diplomatice americane din Benghazi era „slabă” înaintea atacului din 11 septembrie trecut, a declarat un responsabil american în faţa unei comisii de anchetă a Congresului. Fostul responsabil cu securitatea ambasadei şi consulatului în Libia, colonelul Andrew Wood, preciza că în aprilie, la Benghazi, nu era decât un singur agent de securitate diplomatică, iar cererile făcute pentru obţinerea de personal suplimentar au rămas fără răspuns. În plină campanie prezidenţială, opoziţia republicană reproşează administraţiei Obama faliile în materie de securitate şi a serviciilor secrete în Libia, în timp ce democraţii neagă orice neglijenţă.
Potrivit Departamentului de Stat american, atacul „este fără precedent în Libia (…) şi în istoria recentă a diplomaţiei”, dar Washingtonul nu dispunea „de nici o informaţie notabilă” privind „un atentat planificat sau iminent”. Aflat în campanie în Carolina de Nord săptămâna trecută, candidatul republican Mitt Romney a atacat din nou rivalul său democrat pe această temă. „Preşedinte Obama, este un subiect adevărat pentru că, pentru prima oară în 33 de ani, este asasinat un ambasador american (…). Este un subiect pentru că americanii se întreabă de ce dvs. şi administraţia dvs. aţi avut nevoie de atâta timp pentru a admite că a fost vorba de un atac terorist”.
