18.3 C
București
miercuri, 8 mai 2024
AcasăSpecialAdrian Stanca: ,,Doina este cântecul de suflet al românilor"

Adrian Stanca: ,,Doina este cântecul de suflet al românilor”

Potrivit lui Adrian Stanca, dragostea pentru muzica populară este un dar al părinţilor

 

Cunoscutul interpret de muzică populară din Banat Adrian Stanca şi familia sa ne primesc pe mine şi soţia ca pe nişte ,,goşti” – oaspeţi de seamă. Lia, soţia cântăreţului, a copilărit ca şi mine în Izgar, sat de lângă Buziaş unde ei locuiesc, aşa se face că prietenia dintre noi să fie şi mai mare. Adrian Stanca spune cu mândrie ca eu sunt prietenul său din Germania şi eu ,,fălos” afirm că el împreună cu familia sa ocupă un loc important în sufletul şi inima mea. Ascult cu mare drag melodiile interpretate de Adrian şi mă gândesc la satul copilăriei mele cu emoţie şi nostalgie. Mă bucur că Adrian Stanca a avut amabilitatea de a-mi acorda interviul care urmează.

Adalbert Gyuris: Cum ai ajuns să cânţi şi de unde izvoreşte dragostea pentru muzica populară ?

Adrian Stanca: Mai întâi vreau să salut toţi cititorii ziarului şi pe toţi iubitorii de muzică populară din Banatul meu drag. Sunt născut la ţară într-o familie de oameni simpli iubitori de cântec şi de tradiţii, nu mi-a fost greu să mă apropii de acest gen muzical mult îndrăgit de toţi cei care simt româneşte. La noi la Hitiaş, în familia noastra, dragostea pentru cântecul popular ne-a fost sădită în suflet de către părinţii nostri. De fiecare dată participam împreună cu părinţii la rugile satului ori la alte manifestări împreună cu cei doi fraţi ai mei, unde se cânta şi se juca româneşte, ceea ce se mai întâmplă şi în ziua  de astăzi. Aşa că nu mi-a fost greu să mă apropii de cântecul nostru şi de al face, mai târziu cunoscut lumii întregi: “pentru că-i cântecul nostru de aici din Banat şi mi-s mândru că-s bănăţan”.

Repertoriu adunat din satele bănăţene

Adalbert Gyuris: De unde îţi culegi melodiile ?

Adrian Stanca: La începuturile carierei mele de interpret am bătătorit cărările satelor bănăţene şi am reuşit să-mi fac un repertoriu care să mă reprezinte. Nu i-am uitat nici pe înaintaşii noştri, voci de aur ale melosului bănăţan: Mariana Drăghicesu, Aurelia Fătu Răduţu, Ana Pacatiuş, Tiberiu Ceia, Nicoleta Voica, Achim Nica şi pe mulţi alţii. Cu o asemenea ,,armată” de artişti nu mi-am putut permite să ştirbesc cântecul nostru de aici, întotdeauna am căutat să aduc lucruri frumoase şi cât mai plăcute urechii celui care ascultă. Iată că anii au trecut şi acum pot spune cu mândrie că şi eu sunt ,,poate” un creator …anonim. De aceea, o parte din cântecele mele sunt inspirate din viaţa de zi cu zi a noastră a bănăţănilor. Toate cântecele mele sunt trecute prin filtrul sufletului meu pentru a putea să le daruiesc cu drag celor care îndrăgesc cântecul banăţan.


Adalbert Gyuris: Crezi că interpretul de muzică populară ajunge mai aproape de sufletul omului decât un alt artist ?

Adrian Stanca: Cu siguranţă reuşeşte să ajungă mai repede la sufletul omului. Eu cred şi susţin cu tărie că interpretul de muzică populară este cel mai apropiat de mintea şi inima omului datorită faptului că întotdeauna reuşeşte să scoată în evidenţă ce avem mai de preţ: dragostea, voia bună, obiceiurile, tradiţiile noastre şi, nu în ultimul rând, cântecul. Un rol important în promovarea unui artist îl au radioul şi televiziunea. Aş putea spune că am fost unul dintre interpreţii care a avut parte de un ,,tratament” aparte din partea Televiziunii Române şi a emisiunii “Tezaur folcloric”, realizată de doamna Mărioara Murărescu cea care de altfel m-a ,,crescut” ca interpret şi m-a pus în valoare la fiecare apariţie. Şi cu această ocazie doresc să îi mulţumesc pentru tot. 


Adalbert Gyuris: Cu ce se deosebesc interpreţii de la şes cu cei de la munte?

Adrian Stanca: De regulă, cântecele de la şes sunt mai lente unde întâlnim piese de largă circulaţie cum ar fi: sorocul, pă loc, hora, ardeleana, pe când cântecele de la munte sunt mai antrenante cum ar fi: brâul, ardeleana de la munte, jocul de doi,am dat doar câteva exemple.

Dinastie de artişti

Adalbert Gyuris: Ai două fete frumoase şi talentate, care-ţi calcă pe urme în ale cântatului. Tu le-ai îndrumat şi încurajat să cânte?

Adrian Stanca: Da, într-adevăr am două fiice: Raluca şi Oana. Mă mândresc cu ele. Acum, la noi, în lumea muzicii populare este o modă ca interpreţii să-şi promoveze copiii. La mine nu s-a întâmplat aşa, dar la un moment dat m-am trezit că amândouă vor să cânte, eu am crezut că ele glumesc dar iată că ceea ce îşi doreau s-a concretizat prin înregistrarea câtorva piese în duet şi chiar individual. În momentul în care am început munca, pot să spun că nu prea am avut multe bătăi de cap deoarece au o ureche muzicala foarte bună şi le place ceea ce fac. Nu sunt sigur că vor urma o carieră artistică, însă ceea ce pot să spun este faptul că le place ceea ce fac. Eu am să le susţin cu mult drag. Pe viitorul album vor fi incluse şi câteva piese înregistrate alături de fiicele mele.

Adalbert Gyuris: Ce înseamnă doina pentru un interpret de muzică populară?

Adrian Stanca: Totul, ,,interpretul” care nu ştie să doinească ar cam trebui să se lase de meserie. Doina este cântecul de suflet al românilor, iar doina banăţeană a fost una dintre acele cântări care a ajuns imediat la sufletul omului. Acest lucru s-a datorat şi marilor valori interpretative ale Banatului: Mariana Drăghicescu, Achim Nica, Iosif Ciocloda… De aceea cred că nu poate exista o nuntă, petrecere şi mai ales spectacol fără cel puţin o doină.

Răsplată din partea publicului

Adalbert Gyuris: Este răsplătită munca interpretului de muzică populară?

Adrian Stanca: Vorbind de răsplata materială – aşa şi aşa. Cea mai mare răsplată pentru un interpret este recunoaşterea de către public, a eforturilor pe care un artist le face. Atunci când te afli în comunitate şi eşti recunoscut de către admiratori, de publicul telespectator, eu cred că este cea mai mare răsplată pe care o poate primi un artist.

Adalbert Gyuris: De ce crezi că muzica populară din Banat e iubită în toate zonele ţării ?

Adrian Stanca: Cred că muzica din Banat are ceva special, indiferent că te afli în Moldova, Maramureş, Oltenia ori Dobrogea ritmul muzicii bănăţene se face cunoscut, pentru că în aceste cântece au fost puse toate trăirile sufleteşti ale omului. Însă ca interpret de muzică populară pot să spun că toată muzica populară din spaţiul românesc este la fel de frumoasă şi iubită de românii de pretutindeni. 

Folclor de Banat


Adalbert Gyuris: Ce transmiţi celor ce iubesc muzica populară ?

Adrian Stanca: Pentru toţi iubitorii cântecului popular, în general şi a celor care se regăsesc în muzica bănăţeană în special le doresc să aibă parte numai de dragoste, prosperitate şi îi aşteptăm prin Banat, să ne cunoască mai bine… la noi acasă! 

Adalbert Gyuris este unul dintre cei mai talentaţi scriitori din Banat. Stabilit în Germania, el continuă să creeze în limba română. Iar pe lângă operele sale literare, el îşi exersează permanent şi pana de jurnalist. România liberă – Ediţia de Transilvania va publica o serie de materiale realizate de acest talentat condeier din diaspora.

Cele mai citite

Klaus Iohannis a discutat cu Joe Biden despre programul Visa Waiver

Preşedintele Klaus Iohannis a abordat în discuţia avută marţi la Casa Albă cu preşedintele Joe Biden şi despre acceptarea României în programul Visa Waiver,...

Klaus Iohannis vrea un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic al NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic al NATO, pentru apărare, dar şi...

Portul american artificial și temporar din Gaza e gata pentru a livra asistența umanitară

Construcţia portului american artificial şi temporar din Fâşia Gaza, menit să faciliteze livrarea asistenţei umanitare, este finalizată, dar podul nu poate fi instalat din...
Ultima oră
Pe aceeași temă