Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Românii, scut britanic împotriva crizei forței de muncă în agricultură

România, bună la export: în țara Brexit-ului, românul este Regele agriculturii!

Actuala pandemie de coronavirus ar putea marca în Marea Britanie o oarecare schimbare la nivel de atitudine față de lucrătorii migranți, deoarece întreaga țară își dă seama că economia nu poate face față fără ei.

Share

Eugen Cișmașu 0 comentarii

Actualizat: 21.04.2020 - 09:38

Unii analiștii nu exlud nici ideea ca guvernul britanic să caute un Brexit mult mai flexibil decât cel prevăzut inițial, având în vedere spectrul colapsului economic. Alții sunt, dimpotrivă, sceptici față de o schimbare de paradigmă, apreciind faptul că, după depășirea crizei pandemice, guvernul ar putea încerca să capitalizeze beneficiile unui mesaj public în genul „dacă am putut face față coronavirusului, ne vom putea descurca și cu dificultățile Brexitului!”, mesaj care, fiind greșit înțeles de cetățenii neinstruiți și nepreocupați ai Regatului Unit, ar expune din nou migrația oprobiului public.

Într-o Europă împânzită, dincolo de concetățenii cinstiți, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit și a unei vieți mai bune, și de nenumărate elemente infracționale, românii au fost folosiți periodic, în zona dezbaterilor politice, pe post de țapi ispășitori ai curentelor de opinie naționaliste propagate pe întregul continent. În Marea Britanie, de pildă, de-a lungul dezbaterilor despre Brexit, au fost alimentate o mulțime de retorici adesea răzbunătoare și xenofobe, care i-au înfățișat pe români fie ca paraziți ce trăiesc din generozitatea Statului fie ca factori de pericol social ce fură locurile de muncă ale britanicilor cinstiți și muncitori.

Coronavirusul a modificat, însă, în ultimele săptămâni, optica și linia luărilor de poziție anti-imigrație și anti-români în special, pe alocuri chiar cu 180 de grade. Pandemia a transformat forța de muncă din România, la nivel de discurs public, aceasta fiind considerată în prezent esențială pentru Marea Britanie, fie că e vorba de personalul medical ce lucrează în sistemul național de sănătate, fie că se discută despre personal de îngrijire, șoferi de autobuze, ingineri, lucrători în construcții sau muncitorilor agricoli.

Firește, luând în calcul și exagerările justificate în această perioadă, există voci care au mers până-ntr-acolo încât să afirme că economia Marii Britanii are toate șansele să se ”gripeze” fără români, în special sectorul său agricol, obișnuit să fie deservit de personal din România.

Transfuzii charter pentru sănătatea agriculturii britanice

Nu mai puțin de șase zboruri în regim charter au transportat săptămâna trecută, în Marea Britanie, peste 450 de lucrători din România, extrem de solicitați în fermele britanice, în același timp în care alte sute și sute de muncitori sezonieri români luau calea Germaniei, pentru sezonul sparanghelului. Cela șase curse aeriene au fost doar deschiderea unei serii de zboruri similare, care vor continua să alimenteze, în săptămânile și lunile următoare, sectorul agricol al Regatului Unit, domeniu în care, în prezent, afluxul de forță de muncă din România este considerat crucial pentru supraviețuirea multor afaceri și pentru depășirea prezentei perioade extrem de dificile.

Fermierii din Marea Britanie au nevoie de aproximativ 70.000 de lucrători sezonieri pentru a se asigura că își vor putea culege culturile pe tot parcursul anului, iar majoritatea forței de muncă este furnizată de statele estice din U.E, în primul rând de România și Bulgaria. Luna trecută, la apelul formulat pentru ca angajații din Marea Britanie să satisfacă cererea de forță de muncă din agricultură, inițiativă numită ”Feed the Nation” și susținută de secretarul de mediu, George Eustice, în pofida celui peste un milion de șomeri înregistrat de la începutul lunii martie, doar 6000 de rezidenți au optat pentru eventuale angajamente în domeniul amintit.

Muncitorii britanicii nu sunt interesați de compromisuri

Miile de lucrători britanici care au răspuns la apelul de a ajuta la culegerea fructelor și legumelor din ferme au respins ofertele de muncă, firmele de recrutare de specialitate dezvăluind faptul că mai puțin de 20% dintre solicitanți erau fie dispuși, fie capabili să își asume roluri în ferme. Alianța Furnizorilor de Muncă a declarat că a primit 36.000 de cereri de interes, dar doar 6.000 dintre cei interesați au optat pentru un interviu. ”Concordia”, una dintre cele trei companii de recrutare din alianță, a prezentat propria statistică relevantă: „Până în prezent, 900 de persoane au respins în mod explicit joburile pe care le-am oferit și doar 112 au acceptat un loc de muncă într-o fermă din Marea Britanie.” O altă firmă de recrutare din alianță, ”Hops”, a declarat că doar 9% dintre cei care au finalizat procesul de recrutare au fost eligibili pentru slujbele pentru care au aplicat.

Ca explicație pentru refuzarea slujbelor, britanicii pretextează faptul că nu pot accepta durata contractului, amplasarea fermei sau că sunt în incapacitate de a lucra cu normă întreagă din cauza responsabilităților personale, de ordin familial.

"Unii spun că nu pot să se angajeze până la 40 de ore pe săptămână, unii se pot angaja doar câteva săptămâni, în timp ce posturile au în vedere normă întreagă timp de opt săptămâni, iar unele contracte pot ajunge până la șase luni", a spus Sarah Boparan, directorul operațiunilor la Hops.

Producătorii britanici, împărțiți între solidaritatea națională și nevoia de eficiență economică

Recrutorii de forță de muncă britanică susțin faptul că românii tolerează barierele care îi țin pe cetățenii britanici departe de ofertele din agricultură, ignorând chiar și abuzurile pe care, uneori, la comit angajatorii, însă firmele au apelat la răbdare printre britanici, subliniind că sezonul de vârf a început din mai și că vor exista „mii de joburi disponibile pentru persoanele care au nevoie de un loc de muncă”.

Citată de presa britanică, Sarah Boparan, directorul operațiunilor la Hops, considera că există totuși o creștere semnificativă a interesului britanicilor privind joburile din agricultură, care ar putea avea un impact durabil după Brexit, atunci când strategia Partidului Conservator salariile reduse și importul de forță de muncă din străinătate: "Suntem atât de încântați să vedem că atât de mulți oameni au răspuns la apelul de a sprijini agricultura din această țară. Apreciem răbdarea lor, deoarece unele dintre culturi nu sunt încă gata, iar ofertele noi vor ieși în săptămânile următoare la iveală".

Pe de altă parte, Gs Fresh, unul dintre cei mai mari producători de salate din Marea Britanie, care a recrutat 500 de lucrători britanici în campania națională ”Feed the Nation”, a ocupat două dintre cele șase avioane cu muncitori de la București și nu pare deloc dispus să renunțe la ”experimentații” muncitori români.

„Suntem foarte mulțumiți de modul în care se desfășoară campania de recrutare, dar este important pentru noi să îi avem la lucru pe acești oameni din România. Este vorba despre lucrători cheie care au fost alături de noi anul trecut. Avem nevoie de oameni cu experiență care să se asigure că toată lumea este în siguranță și știe ce să facă ”, a declarat, pentru Eastern Daily Press, Beverley Dixon, directorul de resurse umane al companiei.

Românii versus schimbarea vremelnică și reversibilă de paradigmă

Actuala pandemie de coronavirus ar putea marca în Marea Britanie o oarecare schimbare la nivel de atitudine față de lucrătorii migranți, calificați, necalificați sau sezonieri, deoarece întreaga țară își dă seama că economia nu poate face față fără ei.

Unii analiștii nu exlud nici ideea ca guvernul britanic să caute un Brexit mult mai flexibil decât cel prevăzut inițial, având în vedere spectrul colapsului economic. Alții sunt, dimpotrivă, sceptici față de o schimbare de paradigmă, apreciind faptul că, după depășirea crizei pandemice, guvernul ar putea încerca să capitalizeze beneficiile unui mesaj public în genul „dacă am putut face față coronavirusului, ne vom putea descurca și cu dificultățile Brexitului!”, mesaj care, fiind greșit înțeles de cetățenii neinstruiți și nepreocupați ai Regatului Unit, ar expune din nou migrația cea atât de mult dorită în prezent.

În atare condiții, românii ar putea să redevină, până la începutul următorului sezon de culegere a legumelor, țapii ispășitorii ai ignoranților britanici atât de nemulțumiți de propriile lor vieți încât sunt gata să își manifeste frustrările sociale în prezența oricărei persoane cu accent străin.

Citește totul despre:

Comentarii