Se poate spune despre îngrășămintele foliare că sunt un fel de suplimente alimentare folosite în nutriția plantelor. La fel ca acestea, îngrășămintele, foliare nu înlocuiesc hrana de bază, ci o completează cu un aport suplimentar de elemente nutritive.
În cazul de față, hrana de bază este compusă din substanțe și minerale pe care plantele și le extrag din sol, prin intermediul rădăcinilor. Acești nutrienți se pot găsi în sol în mod natural, iar când cantitatea nu este suficientă, rezerva se completează cu îngrășăminte care se împrăștie pe terenurile agricole. În anumite condiții, cum ar fi lipsa umidității, aceste îngrășăminte nu se dizolvă suficient, iar plantele nu beneficiază de aportul optim de substanțe hrănitoare.
Îngrășămintele foliare vin să completeze aceste substanțe, fiind administrate direct pe plante, la nivelul frunzelor. Acesta este scopul principal al îngrășămintelor foliare, însă utilizarea lor mai aduce o serie de beneficii după cum vom arăta în cele ce urmează.
Asimilarea mai rapidă a elementelor nutritive
Substanțele hrănitoare conținute de îngrășămintele foliare sunt absorbite mult mai ușor decât cele din sol, ceea ce înseamnă că și efectele lor vor apărea mai rapid.
Astfel, nutienții din sol sunt absorbiți la nivelul rădăcinii pentru ca apoi să fie sintetizați și transportați la nivelul frunzelor, unde contribuie la procesul de fotosinteză. Tot acest proces durează, însă în cazul îngrășămintelor foliare absorbția se face direct la nivelul frunzelor.
Fermierii care fac fertilizarea cu îngrășăminte foliare de la Agricover s-au arătat foarte mulțumiți de rezultate, care nu au întârziat să apară la scurt timp după administrarea tratamentului.
Administrare în cantități mici
Fertilizarea de bază presupune o cantitate însemnată de îngrășăminte, care implică și cheltuieli importante. De asemenea, și procedura de administrare a îngrășămintelor presupune mult timp și efort, mai ales dacă este vorba de suprafețe mari cultivate.
În cazul îngrășămintelor foliare, ai nevoie de o cantitate mult mai mică, fiind vorba de substanțe concentrate, care se diluează cu apă. Se obțin astfel soluții în diferite concentrați, care se administrează prin stropirea culturilor.
Operațiunea este mult mai facilă iar costurile totale sunt mai mici decât cele pe care le presupune fertilizarea clasică.
Conținut ridicat de microelemente
Microelementele sunt minerale care au un rol important în metabolismul plantelor, însă fertilizarea de baza pune accentul în special pe administrarea îngrășămintelor principale, pe bază de azot, fosfor și potasiu.
Dacă solul nu conține cantități suficiente de microelemente precum magneziu, zinc, fier, cupru, cobalt, mangan și altele, plantele vor fi afectate de aceste carențe.
Îngrășămintele au în compoziția lor astfel de microelemente în cantități optime, ajutând astfel plantele să se dezvolte.
Posibilitatea combinării cu alte substanțe
O proprietate foarte apreciată de fermieri la îngrășămintele foliare este miscibilitatea, adică posibilitatea de a fi amestecate cu alte substanțe, fără a-și pierde proprietățile.
Astfel, aceste îngrășăminte pot fi administrate în combinație cu soluții pentru protecția plantelor precum insecticide, erbicide sau fungicide. În acest mod, poți efectua două operațiuni printr-o singură stropire, câștigând timp și economisind combustibil.
Stimularea procesului de creștere
Multe dintre microelementele conținute de îngrășămintele foliare au un rol important în creșterea și dezvoltarea plantelor, așa că asigurarea aportului oprim stimulează aceste procese.
Plantele tratate cu îngrășăminte foliare au un ritm de creștere mai accelerat, dezvoltând totodată o rezistență sporită în fața bolilor și a dăunătorilor.
În principiu, aceste îngrășăminte pot fi administrate în orice stadiu al culturii, însă trebuie să ții cont că absorbția se face la nivelul frunzelor. Prin urmare, un îngrășământ foliar va fi mai puțin eficient în stadiile în care frunzele plantelor nu sunt suficient dezvoltate.
Pentru cele mai bune rezultate, se recomandă administrarea în perioadele în care frunzele au atins capacitatea maximă de absorbție a substanțelor nutritive.
