Liviu Pleșoianu mai spune că protestele din 10 august au fost organizate de „păpușari din afara țării“, scopul final fiind „ruperea în bucăți a României“.
RL: Domnule Liviu Pleșoianu, cum comentați faptul că protocolul secret dintre ICCJ și SRI, semnat în anul 2016 de dl Lazăr, respectiv dl Hellvig, deși se pare că a circulat prin diverse redacții, a fost făcut public de un om politic. A doua zi subiectul a dispărut subit din atenția presei, iar dlui Darius Vâlcov, ca represalii, i s-a deschis dosar de către dl Lazăr?
Liviu Pleșoianu: Atunci când presa se teme să facă o dezvăluire sau primește comanda de a nu o face se cheamă că democrația se află deja în moarte clinică. Chiar și în ceea ce mă privește, este pentru prima dată când un site de știri mă preia, după care, la o oră distanță, știrea este pur și simplu ștearsă. Scrisesem despre necesitatea revocării lui Lazăr și a demiterii lui Hellvig. Dacă tot au Iohannis și Hellvig nume nemțești, poate se interesează și ce s-a întâmplat în Germania într-o speță aproape identică. Acolo, în urma unui scandal fără precedent, procurorul general al Germaniei, Harald Range, a fost demis la cererea ministrului Justiţiei, Heiko Maas. Procurorul general al Germaniei demarase o anchetă după publicarea în presă a unor documente clasificate care conțineau planurile autorităților de supraveghere a comunicațiilor pe Internet. Cu alte cuvinte, într-o situație similară, Lazăr al Germaniei a fost demis. Ei bine, exact același lucru trebuie să se întâmple și în România. Procurorul general trebuie de urgență revocat și am toată încrederea că ministrul Toader o va face de data aceasta.
SRI este de departe cel mai mare serviciu secret din tot blocul NATO, raportat la populație. Credeți că serviciile secrete în general și SRI în mod special mai pot fi oprite în acțiunea de subordonare a politicului, a presei și a economiei naționale, dată fiind particularitatea că în restul țărilor partenere serviciile sunt orientate spre exterior, nu spre propriul popor?
După cum am anunțat, am depus anul trecut în Parlament patru proiecte legislative prin care urmăresc limitarea la maximum patru a ani a mandatului directorului, prim-adjunctului și adjuncților din servicii (SRI, SIE, STS, SPP). Beția de putere din servicii nu poate fi oprită altfel. Iată cazul domnului Hellvig. Lăsat la conducerea SRI cât au stat Coldea și Maior, va ajunge foarte probabil să-i depășească, așa cum – deși părea ceva imposibil – Iohannis a ajuns să-l depășească în sens foarte rău pe Băsescu.
E nevoie deci de o reformă legislativă radicală a serviciilor, însă nu e suficient. Mai e nevoie și să punem în funcții persoane despre care nu există măcar informații publice cu privire la apropierea ideologică și faptică de anumite grupări. În acest sens, nu e absolut minunat că director SRI a fost numit un om despre care presa a relatat că a fost coordonator de programe în cadrul Fundației lui Soros, filiala Cluj!? Nu e minunat că tot presa a relatat cum domnul Hellvig a obținut în tinerețe o bursă de la Fundația Soros pentru o Societate Deschisă pentru proiectul “Cine guvernează sau cine deține puterea în România?”? Chiar așa, cine guvernează sau cine deține puterea în România, domnule Hellvig?
Ați sesizat în cei câțiva ani în care activați în politică o încercare de acaparare a PSD de către servicii? Întreb aceasta pentru că partidul dvs. i-a pus la conducerea guvernului pe domnii Grindeanu și Tudose, bănuiți de legături cu zona gri a puterii, denumită generic Statul Paralel. Dacă nu mă înșel, ați fost singurul membru al PSD care nu a votat Guvernul Tudose exact din acest motiv.
Tocmai pentru că este cel mai mare partid din România, PSD este și infiltrat pe măsură… Se vede cu ochiul liber. Partea bună este că ÎNCĂ nu e și acaparat, doar infiltrat. Am fost primul care a spus că Grindeanu trebuie să plece, tocmai pentru că era clar că e un pion mutat abil pe tablă, cu tot cu ajutorul neprecupețit al distinsului Ponta și al deja celebrului Grup de la Cluj. Apoi, am spus clar că nu votez un Guvern PSD cu Tudose în frunte. Nu-i puteam da votul meu celui căruia îi scriseseră prefața și postfața cărții Maior și Coldea. Doar că, vedeți dumneavoastră, după ce ne-am chinuit să-l dăm jos pe Grindeanu prin moțiune de cenzură, aceiași parlamentari au fost chemați de conducerea partidului să-l voteze pe același Grindeanu mare șef la ANCOM. Ce e asta!? Evident, nici pe Grindeanu la ANCOM nu l-am votat. Cum nici bugetul pentru anul 2018 nu l-am putut vota, având în vedere alocările suplimentare substanțiale pentru niște servicii secrete nereformate.
Mai apără SRI interesele României?
Sunt convins că în SRI, ca și în SIE, mai sunt încă ofițeri patrioți, care își fac treaba zi de zi pentru România, și nu împotriva ei. Însă, după ce s-a întâmplat în ultimii cel puțin 14 ani, pot să spun foarte clar că SRI, cel puțin, a făcut foarte mult rău acestei țări. Separat de munca ofițerilor patrioți, SRI-ul lui Coldea, Maior și, din 2015, Hellvig a anulat democrația din România, aruncând la coșul de gunoi votul cetățenilor, prin „câmpul tactic” din justiție, prin protocoalele secrete, prin tolerarea (unii oameni răi ar zice chiar stimularea) unor proteste menite să dărâme un guvern legitim. De-aia spun că SRI trebuie reformat din rădăcină. Dacă nu încetează urgent aceste practici, atunci România va înceta foarte curând să mai fie un stat, atât cât mai este…
Spre exemplu, Sebastian Ghiță a spus foarte clar că a participat la întâlniri ale distinsului Coldea și distinsei Kövesi cu ofițeri CIA, unde se punea la cale distrugerea unor trusturi de presă românești. Mai zicea Ghiță și că distinșii sunt, de fapt, ofițeri ai unui serviciu secret străin. Investighează vreun procuror independent (că înțeleg că sunt foarte independenți și vor să rămână așa) afirmațiile lui Ghiță? Dacă România era cu adevărat un stat funcțional, era demarată în secunda doi o anchetă de amploare…
Demisia directorului SRI, dacă s-ar produce, ar rezolva problemele congenitale ale acestuia?
Demisia lui Hellvig ar fi un gest de bun-simț, dar tocmai de aceea nu se va produce. Demiterea lui Hellvig în Parlament este, în schimb, un gest obligatoriu. Se va produce doar dacă parlamentarilor nu le vor tremura bilele… bilele de vot, desigur. Demiterea directorului SRI nu are cum să rezolve toate problemele, dar este un pas absolut necesar. Poți să ai cele mai bune legi de pe planetă, dacă cei care trebuie să le aplice au o agendă paralelă și chiar își creează prin protocoale secrete o legislație paralelă, atunci n-am rezolvat nimic. Legea e doar un cadru. Omul care trebuie s-o aplice e esențial în ecuație…
Cine mai apără Constituția României astăzi? Președintele Johannis? Divizia din SRI dedicată acestui demers? Mass-media?
De la Băsescu încoace, Constituția României este călcată în picioare zilnic. O mai poate apăra doar Parlamentul României, cu condiția ca parlamentarii să-și asume asta. Dacă tolerăm, de pildă, ce face Iohannis înseamnă că putem declara Constituția nulă! Dacă nu e sancționat pentru încălcarea Constituției chiar cel care trebuie să fie întâiul garant al respectării ei, atunci orice discuție devine inutilă. Mass-media, cu din ce în ce mai rare excepții, lucrează în siajul serviciilor, fie ele interne sau externe. Cea de-a patra putere în stat (cum bine i se spune) este aproape în totalitate infiltrată și compromisă. Aceasta este realitatea…
Cum ar putea poporul, atunci, să-și apere bastionul legalității statale?
Dincolo de legalitate și Constituție, trebuie să începem să înțelegem că cei care conduc lumea din spatele cortinei, autointitulatele „elite”, au ca scop final distrugerea celei mai importante resurse a României – resursa umană! Dacă cei mai mulți dintre români vor înțelege exact ce s-a întâmplat și ce se întâmplă cu această țară, atunci avem șansa de a ne reveni. Dar ceea ce propun eu nu ține de câțiva oameni, ci este un efort colectiv de amploare. De noi toți depinde! Legile sunt foarte importante, dar și mai important este ca procesul legislativ, ca Legea să fie însuflețite, să devină receptacul pentru ceea ce omului îi este cu adevărat necesar. Până nu vom renaște ca popor în sensul redescoperirii propriului Rost, niciun partid și nicio lege, oricât de bune, NU ne vor salva!
Care credeți că a fost scopul organizării așa-zisului „miting al diasporei” din 10 august? Cine a organizat până la urmă acel miting?
A fost organizat de păpușarii din afara țării care mișcă marionetele dinăuntrul țării. Scopul final este ruperea în bucăți a României. De ce credeți că au lucrat intens pentru a ne fărâmița? Ne-au împărțit în bucățele din ce în ce mai mici și ne-au așezat în tranșee săpate cu lopata urii vide! Tânăr contra bătrân, orășean contra sătean, român din afara țării contra român dinăuntrul țării, pacient contra medic, părinte contra profesor, ardelean contra muntean și moldovean… Totul se petrece „pas cu pas”. Care e pasul ultim? Dezmembrarea României. De ce? Nu doar pentru control total și pentru resurse. Dincolo de resursa minerală, mai e o resursă de care „elitele” din umbră sunt și mai interesate – resursa umană! Dacă omul român e distrus în fibra sa umană profundă, atunci războiul împotriva României și a Destinului său e câștigat…
Inspecția Judiciară a descoperit zilele trecute faptul că 63% dintre judecători și 60% dintre procurori au dosare instrumentate de DNA. Care ar fi cauza acestui procent absolut uluitor?
Una singură – șantajarea procurorilor și a judecătorilor astfel încât, prin coordonarea „câmpului tactic”, să elimine sau să nu elimine de pe scena țării pe cine trebuie. Marele experiment al „luptei împotriva corupției” – sau, cum îi spun eu, „dictatura justiției pseudoindependente” – a avut și are trei scopuri: înlăturarea tuturor elitelor românești autentice (politice, economice, medicale, academice ș.a.m.d.), virusarea instituțiilor și infiltrarea lor astfel încât să devină servante fidele ale neocolonialiștilor și, mai presus de toate, ruperea cordonului ombilical care leagă românul de rostul patriei sale în lume!
Tot mai multe voci în presa străină, inclusiv demnitari, au început să conteste propaganda legată de „lupta împotriva corupției” din țară, ce a fost folosită ca mijloc de presiune politică. De fapt, a fost constituită ca o veritabilă poliție politică, din ce reiese în ultimul timp. Au fost oameni care au murit în închisoare – ultimul este judecătorul Mustață -, au fost anchete făcute sub presiune, pe dovezi false. Sunt însă și zone externe ce s-ar simți perfect prin continuarea acestui statu-quo. Cum ar trebui abordată extern această problemă?
România a devenit o colonie în devălmășie. Nici măcar nu mai poți spune cu precizie câți bocanci lustruim frenetic în fiecare zi… Cum am ajuns aici? Foarte simplu: Le spui românilor că sunt cei mai corupți de pe planetă. Acest lucru îi face să-și piardă încrederea în sine într-un asemenea hal încât să ajungă, într-un final, să-și dorească să fie o colonie, să-i aduleze și să-i venereze pe zeii noului Olimp – Bruxelles-ul! De asemenea, acest lucru vulnerabilizează România în plan extern și o transformă într-o sclavă ținută în lanțuri cu ajutorul unor instrumente precum odiosul MCV. În acest fel, statul român e compromis în totalitate și pe-aici se înstăpânesc deja oficial toți cei care vor să se înstăpânească… În timp ce transformi instituțiile de forță din România în iude care își vând țara, creezi și un imens aparat de propagandă care alimentează zi și noapte ura și sentimentul românesc al neființei, al neaderenței și neadeziunii în relație cu propriul Rost și cu propriul Destin. Cum ne putem trezi din acest coșmar prefabricat? Prin șansa despre care tot vorbesc – aceea de a ne construi un Rost în plan intern. Politica externă nu e nimic altceva decât o extensie, o consecință a politicii interne. Dacă, în plan intern, ne dăm mână cu mână în marea horă a unui Proiect Național autentic, atunci și pe plan extern vom acționa corect. Așa că, din punctul meu de vedere, trebuie să pornim a schimba lucrurile în țară (în sensul reașezării ființei omenești profunde în centrul oricărei preocupări) și, simultan, trebuie să pornim a ne împlini Destinul de popor care invită alte popoare la dialog. Vă imaginați, spre exemplu, cum ar fi dacă actuala „Casă a Poporului” ar fi transformată într-o „Casă a popoarelor”? Cum ar fi dacă Bucureștiul și România ar deveni acel spațiu al Dialogului dintre națiunile lumii? Aici este, cu adevărat, Rostul nostru în lumea cea mare. Eu pentru acest rost voi munci și voi lupta!
Mai credeți într-o Românie cu adevărat Liberă? Într-o Românie suverană?
O spun deja de multă vreme: utopie nu e să spui că lumea poate fi schimbată în bine, utopie e să crezi că ea mai poate dăinui așa cum este acum! Vedeți, din păcate, toate experimentele la care a fost supus poporul român depășesc cu mult sfera de influență a serviciilor secrete, interne și externe. Până la urmă, chiar și puternicele servicii sunt doar unelte în mâinile unor personaje infinit mai puternice… România are un Destin măreț, iar stăpânii din umbră știu bine asta. O știu mai bine chiar decât poporul român, care încă își doarme propria menire și pe care chiar ei îl țin în adormire!
România, pentru a se salva, trebuie să-și propună salvarea fibrei omenești. România, pentru a conta, trebuie să înceapă să-și accepte și să-și construiască Rostul unei națiuni-punte între Est și Vest. Nu ne va folosi la nimic dacă vom continua să ne mișcăm haotic în actualul accelerator dement de particule beligerante. Dacă începe un război între Est și Vest, suntem oricum pierduți, cu toții! Nu ne va apăra niciun scut! Singura șansă este aceea de a deveni noi înșine deschizători de drumuri. Avem toate datele geografice, dar mai ales spirituale în acest sens. Am putea miza în continuare pe bocancul strivitor, dar „salvator” sau ne-am putea tăia, prin ceața lumii, noua perspectivă a unui popor care îi propune lumii celei mari altceva: o lume în care ființa omenească, în profunzimea sa, este reașezată în centrul lumii oamenilor. Aceasta este chintesența încercării, a străduinței mele din acești ani: să le ofer românilor alternativa reașezării în propriul Destin. Nu e ușor, nu e greu, e pur și simplu singura cale care nu duce către neant și aneantizare.
