Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Teodor Meleșcanu (Foto: Mihai Diac)

Naționalismul prinde aripi în estul Europei

În unele țări ex-comuniste, cum ar fi Ungaria, Slovacia sau Polonia, naționalismul e în creștere, iar o asemenea tendință poate să-și facă apariția și în România.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 04.12.2019 - 17:13

“Mă tem că vom avea soarta ţărăniştilor”, recunoștea, după demiterea Vioricăi Dăncilă din funcția de președinte al PSD, unul dintre consilierii județeni ai PSD, Mihai Ritivoiu.

”Un pas smucit, mai degrabă o împiedicare sau o împingere pe scări, asta a fost Comitetul Executiv al PSD de aseară. Măcar ne-am pus în mişcare. Dacă acest interimat va încuraja în următoarele două luni dezbaterile doctrinare, reaşezarea valorilor de stânga, selecţia de candidaţi viabili pentru alegerile de la anul, poate mai există o şansă. Altfel, cu actualele feţe palide înscăunate ieri, mă tem că vom avea soarta ţărăniştilor”, spunea politicianul PSD.

Nici ALDE, vechiul aliat al PSD, nu se simte prea bine, mai ales după ce Călin Popescu Tăriceanu a pierdut funcția de președinte al Senatului și după ce mai mulți politicieni au fost excluși din ALDE. Ei s-au regrupat însă în noul partid denumit Forța Națională, condus de Teodor Meleșcanu – actualul președinte al Senatului. Iar la sfârșitul lunii noiembrie, liderul interimar al noului partid, Teodor Meleșcanu, a anunțat că Forța Națională va deschide filiale în Republica Moldova, Ucraina și Serbia, adică în țări în care există comunități românești.

“Preocuparea noastră este aceea de a contribui cu adevărat la revigorarea României și a românilor de pretutindeni, a comunităților românești luate în calcul doar atunci când reprezintă o masă electorală. Partidul Forța Națională este un partid de reconstrucție națională, românii trebuie să-și recâștige demnitatea și mândria de a fi român. Vom sprijini capitalul românesc prin proiecte legislative concrete, iar bunăstarea fiecărui roman și a familiilor de români reprezintă prioritatea noastră!”, a anunțat Teodor Meleșcanu.

“Patria mea este acolo unde se vorbește limba română, iar românii de peste graniță sunt frații mei. Doar uniți vom fi mai puternici!”, a transmis, la rândul lui, deputatul Ștefan-Alexandru Băișanu, purtătorul de cuvânt al partidului Forța Națională.

Cel mai tranșant dintre mesajele lansate de noul partid a fost poate cel al Grațielei Gavrilescu, prim-vicepreședinte al Forței Naționale:

“Nu trebuie să împărțim țara în culori. Suntem o singură țară, un singur popor. Trebuie să păstrăm forma țării așa cum a fost ea făcută la Marea Unire. Și mai trebuie ceva: resursele acestei țări să nu fie vândute și să nu fie la cheremul oricăruia. Noi suntem cei care decidem. Vom face ca acest partid să poată să își deschidă porțile tuturor românilor, indiferent de etnie. Este partidul românilor din România și al românilor de pretutindeni”.

Potrivit unui comunicat de presă al noii formațiuni politice, „Partidul Forța Națională este un partid național și naționalist luminos”.

Naționaliștii din Ungaria și din Polonia

Cel mai cunoscut lider naționalist din estul Europei, premierul Ungariei, Viktor Orban, i-a felicitat, acum două luni, pe naţionaliştii polonezi pentru rezultatul obținut în alegerile generale.

''În Polonia au avut loc alegeri foarte importante din punctul de vedere al Ungariei, în care partidul de guvernământ polonez şi-a asigurat o majoritate de locuri în Parlament şi va putea să formeze singur guvernul. Îi felicităm pe prietenii noştri polonezi'', a menţionat premierul ungar.

Este însă de remarcat că partidul său, Fidesz, naţional-conservator, a fost învins la ultimele alegeri municipale din Budapesta de opoziţia unită în jurul unui candidat de centru-stânga.

Partidul de guvernământ din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS), a obţinut 44 la sută din voturi în Camera inferioară a Parlamentului de la Budapesta, față de cele 38 la sută obținute în anul 2015. În schimb, în Senatul de la Varșovia a câştigat Opoziţia.

Comentarii